Parliamentary debates

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, invit la cuvânt pe domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Virgil Guran.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, declaraţia politică "Guvernul interimar tehnocrat ne pregăteşte ceva «strategic»?"

De abia am lansat în aceste zile viitorul Program de guvernare al Partidului Social Democrat, că imediat tonomatele de serviciu au început să îşi justifice din nou, cu patos, existenţa. Domeniul analizat acum este privatizarea.

Din păcate, privatizarea, în varianta românească, diferă foarte mult de conceptul de privatizare care se predă studenţilor la cursurile de specialitate. Dacă specialiştii în domeniu ne asigură că prin "privatizare" se înţelege transmiterea activelor statului sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat către investitorii privaţi, în scopul rentabilizării sau creşterii rentabilităţii economico-sociale, românii, în general, au avut de-a face nu cu acest gen de privatizare, ci cu un concept regional cunoscut sub numele de "privatizare strategică".

Dacă facem un rezumat al reuşitelor şi nereuşitelor privatizărilor româneşti, ajungem la concluzia că tabloul sumbru al "privatizărilor strategice" poate fi definit ca un proces în care statul român pierde în majoritatea cazurilor în detrimentul intereselor companiilor străine. Acest concept românesc de privatizare pare a fi acceptat şi de Guvernul tehnocrat interimar care, deşi nu are o legitimitate reală în ceea ce priveşte reprezentativitatea faţă de cetăţenii României, consideră că poate lua măsuri tocmai în contul acestor cetăţeni.

Astfel, un proiect de lege depus de un coleg de-al nostru, Şerban Nicolae, senator, a ajuns ţinta ironiilor răutăcioase ale tonomatelor de serviciu care, probabil, au găsit un nou prilej de a mai face ceva "încasări".

Nimeni însă nu aduce aminte de ingineriile financiare care au patronat de la cel mai înalt nivel acest domeniu, în fapt escrocherii care au vizat, cu exclusivitate şi dedicaţie, avutul public.

Aşa cum bine este definită privatizarea în tratatele de specialitate, ea este făcută cu scopul rentabilizării sau creşterii rentabilităţii economico-sociale şi atunci ne întrebăm, de ce să fie "rentabilizate" companiile care înregistrează profit în domeniile strategice? Motivul adevărat al politicii tehnocrate să fie oare exportul de capacităţi financiare către alte "orizonturi"?

Dragi colegi, România nu este o colonie occidentală. Suspendarea privatizării în domeniile considerate a fi strategice este o măsură foarte bună pentru ţară. Noi vorbim despre suspendarea privatizării din domeniile strategice, nu de naţionalizarea anumitor companii.

Am făcut această distincţie importantă pentru a înţelege că democraţiile europene au mers mult mai departe, găsind ca măsură principală la criza economică naţionalizarea anumitor companii sau sectoare de producţie.

Să considerăm că Marea Britanie a greşit atunci când a naţionalizat cinci bănci pentru salvarea ţării de la colaps?

Ceea ce au înţeles ei, dar nu am înţeles noi, este că Uniunea Europeană este uniunea naţiunilor, în care fidelitatea faţă de ţară nu este un concept căzut în desuetudine.

Întreb Guvernul interimar tehnocrat: Ce se întâmplă în cazul privatizărilor care au fost considerate definitiv şi irevocabil de instanţele naţionale ca fiind făcute fraudulos? Cine răspunde pentru aceste privatizări? De ce să nu privatizăm companii aflate în dificultate şi care, prin infuzie de capital străin, să fie rentabilizate?

De ce pe toţi aşa-zişii mari investitori străini îi interesează doar companii profitabile, strategice şi care administrează resursele României? Cimentul românesc nu mai este românesc de mult. Sarea românească se vrea şi ea a fi înstrăinată.

Şi, cu toate acestea, privatizarea nu este obligaţie faţă de Uniunea Europeană.

Cum explică Guvernul aşa-zis tehnocrat procentul de absorbţie a fondurilor europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, care este în dreptul cifrei 0, şi faptul că nicio companie românească nu a beneficiat de măsuri specifice domeniului ajutoarelor de stat, în timp ce şase companii străine au beneficiat de astfel de măsuri.

Şi, în aceeaşi ordine de idei, ne întrebăm dacă nu cumva Guvernul tehnocrat se face partizanul doctrinei "întâi le omorâm şi apoi le rentabilizăm".

Cui serveşte acest Guvern tehnocrat, dragi colegi?

Aşteptăm cu interes răspunsul la această întrebare, ştiut fiind faptul că, după terminarea mandatului, miniştrii, cu siguranţă, se vor întoarce la cabinetele de traducere de la Bruxelles pentru continuarea muncii întrerupte de scurta vizită de la Palatul Victoria.

Şi de aici este lesne de înţeles din ce cauză proiectul de lege depus de colegul nostru senator a trezit din amorţire miniştrii tehnocraţi, cu tot cu tonomatele lor de serviciu, deoarece atunci când slujeşti interesul străin nu poţi sluji şi ţara cu fidelitatea reclamată de Constituţie.

Fapt pentru care, în concluzie, doar patru cuvinte: "Demisia de ruşine, domnilor!" Că onoarea nu a mai rămas deloc.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.