Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vlad Bontea.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos.

Această declaraţie politică este pentru tineri şi despre tineri.

Tinerii acestei ţări sunt o resursă strategică şi mai presus de tot sunt viitorul. Aşa cum ne vom îngriji de ei, asemeni ne vom clădi România de mâine.

Tinerii au nevoie şi au dreptul la o educaţie corectă şi adecvată timpurilor noastre, au nevoie de grijă, de încredere şi de respect. Mai mult, trebuie să le transmitem un set de valori şi de principii pe care să îşi construiască propriile sisteme de gândire critice şi analitice şi să îşi dezvolte propriile competenţe şi abilităţi.

Stimaţi colegi,

Observ cum ne îndepărtăm unii de alţii, observ lupte între cei care gândesc diferit, lupte între generaţii, prăpăstii pline de ură. Oare cum va arăta România peste 10 ani, dacă continuăm să ne luptăm fără a mai şti care este motivul?

Tinerii noştri sunt dezorientaţi, dezinformaţi şi dezbinaţi. Avem datoria să nu îi lăsăm în întuneric.

Aş vrea să cred că doar prin reglementare vom reuşi să diminuăm aceste riscuri, dar mă tem că nu vom avea rezultatele aşteptate. Totuşi, pledez pentru un set de legi destinate tinerilor, pentru a-i susţine şi a-i îndruma.

Studii recente, despre cum îşi petrec timpul liber, arată că 23% din tinerii chestionaţi au indicat comunicarea pe reţelele de socializare şi jocurile pe calculator. Pe locul doi se află întâlnirile cu prietenii - 18% - şi pe al treilea loc audiţiile muzicale - 14%.

În schimb, doar 6% din tineri au răspuns că în timpul liber îşi urmează o pasiune sau un hobby şi doar 4% citesc cărţi.

Când citim astfel de cifre, primul impuls este să criticăm. Poate ar fi mai bine să ne gândim care sunt cauzele care au determinat aceste preferinţe. Este datoria noastră să luăm măsuri, să îi implicăm în deciziile noastre şi să îi responsabilizăm.

Trebuie să pregătim generaţiile viitoare şi să avem grijă să predăm ştafeta. Transferul de responsabilităţi între generaţii este crucial pentru o bună guvernare a ţării. Aşadar, să nu lăsăm la voia întâmplării acest aspect delicat ce ţine de securitatea naţională!

Să nu ne mai lăsăm copiii să plece peste hotare şi să fie o viaţă străini, să îi învăţăm să deosebească binele de rău, să le dăm motive să fie mândri de ţara lor, să îşi iubească pământul unde s-au născut, să preţuiască familia şi să îi facem să se simtă utili şi valoroşi. Pentru că sunt aurul oricărei naţiuni!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.