Parliamentary debates

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Radu Molnar, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi vorbi astăzi despre "Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă".

După cum ştim, România trece printr-o criză energetică previzibilă şi preventibilă. Vorbim despre un dezechilibru energetic, în care producem tot mai puţină energie electrică faţă de cât avem nevoie. În acest context, era evident că o piaţă care importă din ce în ce mai mult va fi destabilizată de orice şoc economic. Iar eforturile de până acum s-au dovedit insuficiente pentru a contracara explozia preţurilor. Dar noi suntem o ţară producătoare de energie electrică! Încă din anii '80 s-a demarat proiectul construcţiei a 5 reactoare nucleare la Cernavodă, unităţile 1 şi 2 producând astăzi aproximativ 20% din consumul de energie electrică al ţării. Nu e suficient, dar ne arată care este potenţialul energiei nucleare pentru România! Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă se află în conservare, cu o rată de finalizare de circa 15%. Din 2007, de la punerea în folosinţă a Unităţii 2, dezvoltarea de noi reactoare a rămas un deziderat neîmplinit. Trebuie să facem paşi spre autonomia energetică.

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a declarat, în luna februarie a acestui an, că în caz ideal, şantierul unităţilor 3 şi 4 s-ar putea deschide în anul 2024, iar intrarea în operare a uneia dintre unităţi, abia în 2030 sau 2031. Acest lucru l-a confirmat şi ministrul energiei, Virgil Popescu, în luna iunie, într-o intervenţie publică. Reieşea din spusele domnului director că investiţia estimată la 7 miliarde de euro era în acel moment pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, în paralel cu o serie de evaluări ale conformării structurilor şi ale proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Următorul pas preconizat era prezentarea în faţa AGA a propunerii de demarare a proiectului.

Cunoaştem, de asemenea, faptul că pe 9 octombrie 2020 s-a parafat la Washington Acordul Interguvernamental extins între România şi Statele Unite ale Americii, care permite cooperarea în domenii de importanţă pentru ţara noastră şi domeniul nuclear civil, cu precădere proiectul Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1 şi că a fost semnat şi un Memorandum de Înţelegere cu Exim US, prin care SUA îşi manifesta interesul de a sprijini şi financiar dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic nuclear românesc.

În acest context, trebuie să aflăm care este stadiul proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. De ce nu poate fi deschis mai repede de 2024 şantierul acestor reactoare?

Ministerul Energiei se confruntă cu piedici în executarea acestui proiect şi trebuie să aflăm care sunt ele şi cum putem să le depăşim, pentru că energia electrică din sursă nucleară este soluţia României pentru autonomie energetică.

Mulţumesc.

Radu Molnar, deputat al USR PLUS de Cluj.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.