Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Domnul Andrei Daniel Gheorghe. Şi se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Marea infracţionalitate la adresa persoanei - tolerată în România!".

În ultima vreme aţi văzut şi dumneavoastră faptul că în România au avut loc nişte tragedii absolut cumplite, unele care vizează copii, şi care sunt printre cele mai grave şi inumane, şi demonice infracţiuni pe care le-am putut vedea în România ultimilor zeci de ani.

Dar, până să ajungem aici, trebuie să spunem un lucru. Actualul sistem judiciar din România este foarte permisiv cu criminalii, cu violatorii, cu pedofilii.

Pornind de la Codul penal - care tot a fost modificat şi răsmodificat, în ultimii 15 ani -, vedem cum înseşi instanţele de judecată sunt împinse să acorde clemenţă persoanelor, indivizilor, nu ştiu cum să-i numim, chiar "suboameni", ar fi mai corect să le spunem, care comit infracţiuni de mare violenţă. Iar acest lucru persistă şi insistă în societatea românească.

Vedem o disproporţie a felului în care instituţiile de forţă din România - Poliţia, Parchetul, Serviciile Secrete - se raportează la micile infracţiuni, în raport cu marile infracţiuni.

România este o ţară unde pentru un psihopat care omoară copii se vorbeşte de tot felul de drepturi ale omului, dar este o ţară unde o bătrână care vinde mărar este săltată cu mascaţii, ori un bătrân care mută ţăruşul unui gard ajunge săltat la puşcărie.

România este o ţară unde dacă dai două ouă la un doctor eşti penal şi corupt, iar dacă te trezeşti că omori oameni, faci trafic de persoane eşti o persoană asupra căreia evident că nu pot plana bănuieli şi suspiciuni pentru că, nu-i aşa, trebuie să probăm vreo 30-40 de ani traficul de droguri sau traficul de persoane - cam aici s-a ajuns în România.

Şi vreau să vă spun un lucru. Cred că ar fi timpul ca în România fiecare să stea la locul lui. Politica s-o facă politicienii, iar ordinea publică s-o facă poliţiştii, s-o facă procurorii, s-o facă oamenii din structurile de securitate. Să nu se mai bage structurile de securitate şi de siguranţă peste politic, deoarece vedem cum de foarte multe ori se dă o importanţă exagerată unor cauze care, de fapt, nu prezintă pericol public. Şi nu mă refer la corupţie, cum unii abia aşteaptă să spun. Evident, în România corupţia este tolerată. Vă spun acest lucru pentru că fără corupţie nu am avea trafic de persoane, nu am avea trafic de droguri, nu am avea mari dosare de criminalitate transfrontalieră internaţională. Deci fără corupţie aceste lucruri nu s-ar întâmpla.

Dar vedem o dublă măsură. Pentru că atunci când este vorba de un interlop, când este vorba de cineva care dă în cap, de un dement care ucide copii, vedem cum toată lumea stă pe margine, şi râde, şi caută motive să nu intervină.

Dar să ne gândim că este cazul unui om politic, al unui ales local, al unui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, al unui judecător, al unui om de afaceri - român, evident, pentru că cei străini, ce vedem, au imunitate indiferent de ce infracţiuni ar comite în România. În acel moment, pentru cea mai mică suspiciune din lume se mobilizează toate forţele posibile. Vedem o desfăşurare imensă întotdeauna.

Cred că până la urmă ar trebui ca lucrurile să revină în matca lor. Iar România are obligativitatea să treacă toate aceste mari infracţiuni - indiferent că vorbim de viol, de crimă, de reţele de crimă organizată, de mafii internaţionale, de trafic de persoane, de trafic de droguri - drept prioritate de siguranţă naţională şi ar trebui să fie considerate vulnerabilităţi care să fie pe masa CSAT.

Şi ar fi foarte important ca aceste Servicii Secrete din România, care sunt extrem de bine plătite şi sunt mai numeroase decât oriunde în Europa Occidentală, să se ocupe în primul rând de aceşti criminali, de aceşti indivizi care ucid, care violează şi care distrug o societate, şi care distrug echilibrul unor comunităţi. Acolo ar trebui să cadă tot accentul.

De asemenea, poate Poliţia se preocupă şi de oamenii violenţi, nu mai stă la pândă după cine nu are semnalizarea la maşină aprinsă, nu mai stă la pândă să vadă cine nu a tăiat nu ştiu ce factură pentru că a uitat. Poate Poliţia se ocupă un pic şi de violenţă în ţara asta, nu doar de găinării.

Şi, una peste alta, în concluzie, cred că România ar trebui să-şi regândească sistemul penal şi sistemul judiciar în aşa măsură încât toate faptele de mare criminalitate să fie pedepsite exemplar. Adică, fără eliberare condiţionată pentru criminali, violatori şi pedofili, fără tot felul de tăieri de pedepse pentru persoane care comit crime sau alte fapte extrem de grave.

Aşadar, siguranţa cetăţeanului trebuie să vă fie pe primul plan, iar nu statisticile instituţiilor de forţă. Întâi siguranţa şi apărarea drepturilor personale ale românului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog totuşi în 3 minute să vă încadraţi. Au fost totuşi 6.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Vorbeam mai extins, dar...

Domnul Florin Iordache:

Ştiu, vorbeaţi cam mult. Bun.