Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gabriel Andronache şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "I se spune «Prăbuşilă»" şi este realizată în temeiul art.72 alin.(1) din Constituţie şi art.188 şi următoarele din regulament.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La data de 22 februarie 2008, Consiliul judeţean Braşov a dărâmat un monument istoric din clasa A situat în municipiul Braşov. Cu această performanţă Consiliul judeţean condus de liberalul Aristotel Căncescu poate fi asemuit cu hoardele de tătari, care, timp de un secol, au incendiat şi dărâmat în numeroase rânduri zidurile, turnurile şi locuinţele Braşovului. Confirmarea adevărului conţinut în comparaţia de mai sus vine chiar de la domnul Aristotel Căncescu, care a afirmat în presa braşoveană că se bucură pentru că s-a prăbuşit turnul.

Sunt mai multe aspecte de afirmat şi de lămurit. 1) De ce minte domnul Aristotel Căncescu că nu a făcut lucrări ilegale care au dus la prăbuşirea turnului? 2) Pe ce a cheltuit banii pe care i-a luat pentru reabilitarea zonei istorice După ziduri-Graft, din moment ce turnul din zonă este în continuare dărâmat?

La prima întrebare răspunsul are conotaţie penală. Îi este frică să spună că a dat ordin de începere a lucrărilor, pentru că acest fapt ar atrage răspunderea penală pentru dărâmarea unui monument istoric. În fapt, a şi recunoscut că lucrările începuseră când s-a prăbuşit turnul, afirmând că în zonă se efectuau lucrări de degajare a lianelor crescute pe turn şi de extragere a rădăcinii unui copac de 10 metri înălţime. Curios este că cetăţenii care locuiesc în zona turnului nu-şi amintesc să fi văzut vreodată vreun copac crescut pe turn. Este o minciună dovedită de fotografiile care înfăţişează turnul înainte de a fi dărâmat, fără vreun copac crescut în preajma sa.

La a doua întrebare, lui Aristotel Căncescu îi este frică să răspundă din acelaşi motiv ca cel invocat la prima întrebare. Răspunsul corect ar atrage răspunderea penală pentru deturnare de fonduri, infracţiune stipulată de art.302 din Codul penal. În fapt, a luat bani pentru a reabilita turnurile din zona Graft, nu le-a restaurat, dimpotrivă, pe unul l-a dărâmat, iar miliardele de lei obţinute din contractul de credit 7005/2007, încheiat cu BCR, i-a utilizat în alte scopuri, cine ştie, pentru chiolhanurile electorale organizate la cantina partidului în 2010 şi 2011.

Domnul preşedinte al Consiliului judeţean Braşov a afirmat anul trecut că a terminat restaurarea sistemului de apărare al cetăţii medievale Braşov. Dar, unde sunt banii, domnule Căncescu, pentru restaurare, deoarece aceasta este departe de a fi încheiată. Turnul Mănuşarilor a fost distrus, iar banii pentru reabilitarea acestuia au fost cheltuiţi în alte scopuri. Şi, atunci, cum aţi terminat de refăcut cetatea Braşovului? De fapt, aţi terminat prin distrugere un monument istoric.

Cele două întrebări aşteaptă în continuare răspunsuri corecte. De la domnul Căncescu nu vor veni. Sperăm să vină de la organele de cercetare penală care au în lucru dosarul penal 67/P/2007.

Opera domnului Căncescu de distrugere a simbolurilor braşovene s-a împlinit prin falimentarea societăţii comerciale "Prodlacta", societate cu o tradiţie de zeci de ani în fabricarea produselor lactate pentru braşoveni şi în colectarea laptelui de la fermierii din judeţul Braşov.

Identificăm acelaşi modus operandi. Bani veniţi de la Guvern pentru programul "Cornul şi laptele", care trebuiau viraţi societăţii "Prodlacta", deoarece aceasta îşi îndeplinise contractul şi livrase produsele lactate în anul 2010 către şcolile braşovene. Ce a făcut domnul Căncescu? A luat miliardele care trebuiau date către "Prodlacta" şi le-a folosit posibil pentru excursiile electorale organizate de consiliul judeţean la diverse mănăstiri în 2010 şi 2011.

"Prodlacta" a rămas cu o pagubă de câteva miliarde de lei, nu a mai putut plăti furnizorii de lapte, nu a mai putut plăti impozitele către stat, nu a mai putut plăti salarii şi astfel a intrat în faliment.

Avem, prin urmare, două fapte asemănătoare. Acelaşi personaj, domnul Aristotel Căncescu, acelaşi mod de operare, constând în deturnare de fonduri şi acelaşi rezultat al acţiunilor sale: prăbuşirea unui monument istoric din categoria A şi prăbuşirea unui simbol al industriei alimentare din Braşov, adică prăbuşirea "Prodlacta".

Pentru faptele de vitejie soldate cu acelaşi rezultat, îi acordăm titlul "domnul Prăbuşilă". Să sperăm că un astfel de personaj va fi trimis în curând la pensie de electoratul braşovean, pentru că judeţul Braşov trebuie să se dezvolte, nu să intre în faliment.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.