|
Domnul Ioan Stan: Doamnelor şi domnilor colegi, S-a vorbit despre recenta vizită a primului-ministru în Germania şi Slovacia ca despre un demers menit să relanseze relaţiile cu aceste ţări, ca parte a politicii europene a României. Subscriu la acest calificativ atribuit intenţiilor primului-ministru, dar pentru că mi se pare restrictiv, aş vrea să-mi exprim convingerea că ele s-au materializat în mult mai mult. Ca să putem vorbi de atragerea investitorilor germani ori slovaci în spaţiul românesc trebuie să recunoaştem importanţa transmiterii şi receptării la justă valoare a unui mesaj de stabilitate politică, de creştere economică, de consecventă construcţie legislativă şi, mai ales, de clare intenţii de menţinere a acestor coordonate. Iar Victor Ponta asta a şi făcut în primul rând. A reuşit să demonstreze că între guverne conduse de oameni, care fac parte din familii ideologice diferite, pe baza valorilor şi principiilor europene se pot găsi căile de comunicare menite să conducă spre lămurirea tuturor problemelor ce ar putea afecta relaţiile bilaterale. Am convingerea că, din acest punct de vedere, putem vorbi despre încă o etapă, clar semnificativă, în efortul primului-ministru de reconstruire a imaginii externe a României. Spun etapă, pentru că ea se succede unora desfăşurate în Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Belgia şi Polonia, şi va fi, cu siguranţă, urmată de altele în spaţiul european şi nu numai. Demonstrând că are capacitatea de a deveni un lider european, Victor Ponta a dovedit că este cea mai potrivită persoană şi pentru consolidarea parteneriatului economic cu Germania. Importanţa acestui demers este argumentată de locul trei pe care, după Olanda şi Austria, Germania îl ocupă din punct de vedere al investiţiilor străine directe (sold ISD). Poziţie construită cu seriozitatea caracteristică de partenerii germani care au realizat dimensiunile potenţialului economic al României şi au recunoscut nivelul de încredere pe care actuala guvernare l-a câştigat pe plan internaţional. Din acest motiv, putem inventaria în folosul ambelor state investiţii ca cea de 300 milioane de euro realizată de firma Daimler, ca procesul investiţional desfăşurat în România de firma Continental, care a demarat la Timişoara cu un centru de cercetare-dezvoltare având 2000 de angajaţi, într-o investiţie de 20 de milioane de euro pentru început, şi care va atinge în final 575 de milioane de euro. Putem, de asemenea, adăuga fabrica de componente auto deschisă în anul 2012 de Kirchhoff Automotive la Craiova, investiţia de 43 milioane euro pe care o va finaliza până la sfârşitul acestui an grupul Bosch, cele peste 200 de milioane de euro reprezentând investiţia companiei STEAG în construcţia de parcuri eoliene. Sunt toate acestea repere de necontestat ale recunoaşterii acelui nivel de încredere de care vorbeam, etape certe ale reconstrucţiei de imagine a României. Rând pe rând, liderii politicii europene încep să recunoască adevărul acasă la el, unde el există, şi nu în discursuri spumegânde la tribunele europarlamentare, ori în declaraţii scrâşnite printre dinţi, la înghesuială, în faţa obiectivelor fotografice menite să demonstreze fotoprezenţa la un eveniment sau altul. Clădirea şi consolidare unui capital de încredere, pe care să se sprijine relaţiile României în viitorul său european şi mondial, mi se par cele mai importante realizări ale prim-ministrului Ponta în prezenţele domniei sale în afara graniţelor ţării. Consecvenţa în această abordare a politicii externe a României, asigurată de prestaţia profesionistă a premierului, este ceea ce trebuie recunoscut de noi toţi ca garant al recunoaşterii faptului că România începe să aibă un cuvânt de spus în Europa. Mulţumesc.
|