Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, urmează doamna deputat Florica Cherecheş.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Am deosebita plăcere şi onoare să vă aduc la cunoştinţă astăzi, Mesajul Excelenţei Sale domnul Grigorios Vassiloconstandakis, ambasadorul Republicii Elene în România, cu ocazia Zilei Naţionale a Greciei, 25 martie 1821.

Doamnelor şi domnilor,

Ziua Naţională a unui popor îşi are rădăcinile adânc înfipte în evenimentele cruciale ale acestuia, care sunt evocate de-a lungul timpului cu emoţie şi recunoştinţă.

Pentru poporul grec, un astfel de eveniment este cel al începutului Revoluţiei renaşterii naţionale din 25 martie 1821.

Anul acesta se împlinesc 194 de ani de la declanşarea de către greci a Revoluţiei antiotomane, desfăşurate sub deviza "Libertate sau moarte".

Cu acest prilej, am deosebita plăcere şi onoare să vă aduc la cunoştinţă mesajul ambasadorului Republicii Elene în România, Excelenţa Sa domnul Grigorios Vassiloconstandakis.

"25 Martie constituie o zi istorică pentru greci, dar şi pentru toate popoarele cu care împărtăşim aceleaşi idealuri, valori şi principii. România este ţara cu care, fără îndoială, cu aceleaşi idealuri, păşim pe aceleaşi căi.

Această aniversare este ziua care simbolizează şi concentrează lupta grecilor pentru independenţă, lupta pentru crearea statului modern grec, efortul şi scopul vieţii pentru toţi grecii din 1821, fie că ei trăiau pe teritoriile greceşti ocupate de Imperiul Otoman, fie în afara acestora.

Nu este întâmplător că revoluţia greacă a făcut primul pas aici, pe teritoriul românesc, de pe care Alexandru Ipsilante a pornit acţiunea pentru renaşterea naţiunii şi materializarea noului ideal elen.

Nu este, de asemenea, întâmplător că mulţi greci de marcă au trăit aici, în jurul Dunării, pentru că aici au găsit mediu prietenesc, teren roditor şi prieteni.

În aceleaşi locuri, aici, Grecia modernă întâlneşte România modernă într-o legătură istorică şi respect reciproc. Pe acest drum un rol important l-a jucat elenismul istoric al României.

Minoritatea elenă din România este o parte indisolubilă a ţării, integrată pe deplin în viaţa socială şi economică, constituind o legătură vie şi creatoare în relaţia de colaborare dintre cele două ţări şi o punte neîntreruptă de prietenie între cele două popoare.

Amintiri comune pe căi comune, Elada şi România sunt mai mult ca niciodată unite. Avem o înţelegere absolută a dificultăţilor, deoarece, ţara mea, trecând de multe ori prin greutăţi de lungă durată, a sesizat şi a înţeles imediat poverile pe care trebuia să le înfrunte România modernă, ieşind de sub regimul de asuprire. Şi după revoluţia de eliberare a României, Grecia a fost printre primele ţări care s-au implicat pentru ca ţara dumneavoastră să devină membru al marii familii democratice europene.

Astăzi, în noul mediu european, dar şi internaţional, în care întâmpinăm noi provocări şi dificultăţi, la care sunt sigur că vom face faţă, Grecia va continua să sprijine integrarea completă a României în ansamblul instituţiilor europene.

Anul 2015 este anul în care sărbătorim 135 de ani de legături diplomatice ale celor două state, 135 de ani de legătură într-o conjunctură dificilă, dar cu perspectivă. Am dovedit în aceşti 135 de ani că am învăţat să depăşim greutăţile şi pe baza acestei experienţe, privind în trecut, ne îndreptăm atenţia spre viitor.

În România, în prezent, se fac simţite investiţiile greceşti. Colaborarea economică şi comercială este neîntreruptă din 1990 până astăzi. Cu toate greutăţile actuale, această prezenţă nu numai că va continua, dar sunt sigur că se va dezvolta. Acestea sunt mesajele, dar şi perspectivele.

În mediul actual, cred că rolul parlamentelor celor două state este important, încă şi mai important decât era înainte. Parlamentele pot, prin activitatea lor, să întărească relaţiile şi să aducă mai aproape pe oameni. Încurajat de iniţiativele preşedinţilor şi de răspunsul prompt al parlamentarilor din Atena şi Bucureşti, sunt sigur că această colaborare se va adânci. Acest lucru a fost hotărât de cele două guverne".

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Convins fiind de rolul membrilor Comunităţilor greceşti teritoriale şi al Ambasadei Republicii Elene, în consolidarea identităţii culturale şi spirituale a Uniunii Elene din România, vă rog să-mi permiteţi ca în încheierea alocuţiunii să urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni, un călduros la mulţi ani!

Χρονια Πολλα!

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Din toată inima, la mulţi ani Greciei!

Mâine este Ziua naţională. Fac parte şi din Grupul de prietenie. Sper să ajung şi la recepţia oferită cu această ocazie.