Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Europa de astăzi este seculară, nu creştină. Atentatele teroriste şi pericolul discursului urii faţă de refugiaţi".

Mottoul acesteia: "Oamenii nu comit vreodată crime cu atâta dedicare şi cu atâta bucurie ca atunci când o fac din motive religioase" - Blaise Pascal.

Valorile europene astăzi nu sunt ale unei religii anume, ci sunt cele ale democraţiei seculare şi ale drepturilor omului care garantează libertatea de gândire, de conştiinţă a tuturor persoanelor, indiferent de religia lor ori de faptul că nu au o religie. Aşadar, Europa seculară de astăzi este deopotrivă gazda primitoare a tuturor religiilor şi a tuturor oamenilor. Aceia care vorbesc, în contextul atentatelor de la Paris, de Europa creştină nu fac decât să alimenteze intoleranţa religioasă. O astfel de abordare este expresia ecoului medieval al unei mentalităţi de cruciat, pentru care ura faţă de musulmani reprezintă calea către potenţarea religiei creştine. Dar Europa creştină nu mai există şi e bine că aceasta a devenit istorie. Nu trebuie să uităm că atunci când Europa era creştină, se aprindeau rugurile Inchiziţiei, sângele curgea în războaie religioase, minorităţile confesionale şi persoanele fără religie erau persecutate. Abuzuri, sclavie, pogromuri şi alte orori, justificate, la vremea lor prin versete din Biblie, s-au petrecut atât în spaţiul creştin occidental predominant catolic/protestant, cât şi în cel răsăritean ortodox.

Şi Biblia conţine îndemnuri la ură, intoleranţă şi crimă, la fel ca şi Coranul. Şi creştinismul a servit drept ferment ideatic pentru cei care au comis orori cumplite, multe milioane de semeni fiind ucişi în numele lui Isus de-a lungul secolelor. Artele, ştiinţa, cultura, gândirea liberă, toleranţa şi diversitatea religioasă din perioada civilizaţiei antice greco-romane au fost înlocuite de gândirea dogmatică şi atitudinea represivă a creştinilor care au întunecat şi însângerat Europa pentru o mie de ani. Antidotul la fundamentalismul religios a fost adus de Renaştere şi Iluminism, care au încurajat gândirea liberă, umanismul şi dezvoltarea raţionalităţii, generând democraţia seculară modernă. Creştinismul a devenit tolerant tocmai la confruntarea cu critica şi, mai ales, odată cu mersul către instituirea separării dintre stat şi biserică în mai toate societăţile civilizate.

Reacţiile de după atentatele de la concertul unei trupe rock, de la stadionul Stade de France şi de la mai multe terase şi cafenele din Paris reaprind dezbaterile despre care sunt valorile de avut în vedere pentru a gestiona dificila situaţie actuală. Or, este de observat că, în general, cam aceleaşi voci care cu prilejul atentatului de la "Charlie Hebdo" îi criticau pe caricaturişti pentru ironiile la adresa religiei sunt cei care agită acum populismul antirefugiaţi. Dar aceia care fug din Siria şi Irak ori din alte zone de conflict sunt victimele extremiştilor Daesh, aşa cum sunt şi europenii loviţi de atentate comise de fundamentaliştii religioşi.

Avem, aşadar, de subminat şi marginalizat credinţele fundamentaliste care duc la fanatism, ură şi crimă, nu cetăţenii obişnuiţi de lângă noi ori pe refugiaţii care au fugit din calea ororilor produse de extremişti în ţările lor. Nu avem de apărat o religie anume şi nici nu trebuie să contrapunem unele religii altora. Este doar în interesul fanaticilor să pară că este vorba despre un război între religii. Democraţia seculară asigură climatul necesar deplinei libertăţi atât pentru a practica orice religie, cât şi de a nu avea o credinţă.

Totodată, aşa cum vocile politice responsabile au afirmat, politica privitoare la refugiaţi nu trebuie să se schimbe în Uniunea Europeană, pentru că preţul ar fi renunţarea la valorile morale, democratice şi umanitare care dau consistenţă şi trăinicie acestui spaţiu. Solidaritatea americană reafirmată de către preşedintele Obama, care a anunţat că Statele Unite se vor implica mai mult în criza refugiaţilor, confirmă, o dată în plus, comuniunea transatlantică de valori. Riscul ca printre refugiaţi să se infiltreze terorişti trebuie contracarat prin aplicarea procedurilor de primire şi triere a acestora, prin munca serviciilor secrete şi a celor de securitate, dar a pune semnul egal între terorişti şi refugiaţi este o enormitate care are ca sursă ignoranţa şi lipsa de înţelegere a lucrurilor.

Calea legitimă, europeană şi democratică este, aşadar, întărirea valorilor seculare ale libertăţii şi egalităţii în drepturi pentru toţi.

Vă mulţumesc foarte mult.