|
Domnul Romulus-Marius Damian: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi - "Introducerea educaţiei sanitare în şcoli". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pe 21 iunie, Parlamentul României a adoptat modificările la Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, şi cel mai dezbătut amendament a fost cel legat de introducerea educaţiei sanitare şi, implicit, sexuale, în şcoli, deşi marele beneficiu al acestei legi a fost introducerea burselor pentru copiii instituţionalizaţi, care la 18 ani ies din plasament şi care vor primi de acum burse lunare dacă îşi continuă studiile, de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dar şi stimulente pentru cei care adoptă copii greu adoptabili. Am auzit atunci, în plenul Camerei Deputaţilor, diverse comentarii de la anumiţi colegi care vorbeau despre sexualizarea copiilor şi o sfidare a creştinismului. Lucru total fals, care denotă că nu au citit cu atenţie proiectul. Aş dori să clarific faptul că amendamentul adoptat, legat de introducerea educaţiei sanitare în şcoli, implică derularea unor programe de educaţie pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul scris al părinţilor, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor. De câţiva ani se tot discută despre necesitatea introducerii unei astfel de materii informative în şcoli, iar acest lucru a stârnit multe discuţii în contradictoriu. Pe de o parte, sunt cei care văd un lucru benefic şi necesar pentru sănătatea copiilor lor şi, pe de altă parte, sunt cei care nu sunt de acord cu acest lucru, din diferite motive, fie ele de natură religioasă sau dintr-un sentiment de ruşine, care a fost transmis din generaţie în generaţie şi care ne împiedică să abordăm un subiect care ar trebui să conţină, în primul rând, informaţii medicale. Tinerii trebuie să fie informaţi de specialişti, astfel încât să înţeleagă ce este benefic şi ce nu este, care sunt implicaţiile, dar şi riscurile, pe toate planurile, astfel încât sănătatea fizică şi psihică a tinerilor să fie protejate. Din nefericire, în România, numărul adolescentelor care ajung să rămână însărcinate şi să dea naştere unui copil, în necunoştinţă de cauză, este foarte ridicat, situându-ne printre primii în Europa, unde are loc acest fenomen, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice. În 2019 au fost înregistrate, în România, 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, lucru care face ca România să aibă un sfert din mamele minore din Europa. Aşadar, cunoaşterea este cel mai important lucru când vine vorba despre decizii informate, şi tinerii din România au dreptul la această cunoaştere, fiindcă scopul principal este să le asigurăm educaţie pentru sănătatea lor şi a întregii societăţi. Vă mulţumesc. Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.
|