Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana (DB):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Modul lamentabil în care actuala putere, CDR – USD – UDMR, guvernează România a scos în stradă, luna trecută, sute de mii de protestatari şi este posibil ca, în perioada următoare, întreaga activitate economică şi socială să fie paralizată printr-o grevă generală. Protestele şi revendicările cetăţenilor încearcă, violent, să-i trezească pe cei care duc o politică împotriva interesului naţional şi să le arate realităţile de astăzi, după 2 ani şi jumătate de guvernare a celor "15.000 de specialişti". Începând cu noiembrie 1996, permanent, actuala putere s-a aflat în discordanţă cu aspiraţiile de mai bine ale românilor, atât în plan intern, cât şi în plan extern.

Este notorie toleranţa românilor, dovedită de-a lungul istoriei noastre milenare, precum şi capacitatea de a trăi în pace şi prietenii strânse şi de durată cu toţi vecinii. Suntem, de două săptămâni, martorii unui conflict armat nedorit şi inoportun, pentru întreaga comunitate internaţională, care pune în pericol pacea mondială.

Consistenţa atacurilor forţelor NATO asupra Iugoslaviei, din ultimele zile, sutele de morţi şi răniţi nevinovaţi, distrugerile catastrofale provocate de bombele căzute dovedesc, dacă mai era nevoie, ce aduce un conflict armat şi că NATO nu ţine cont de reacţiile internaţionale, tot mai numeroase, privind încetarea bombardamentelor şi reluarea negocierilor pe baza dialogului.

Lipsa de iniţiativă a actualei puteri privind încetarea atacurilor aeriene asupra Iugoslaviei, ne arată dorinţa oarbă de integrare în structurile NATO şi că scopul scuză mijloacele. Din aceste motive, declaraţiile ministrului apărării, ministrului de externe, primului-ministru, şi chiar ale preşedintelui României, înainte de a se trece la atacul aerian din partea NATO, au fost pentru o intervenţie armată în Iugoslavia. Prin aceste declaraţii, nu s-a ţinut cont că ele vin în dezacord cu ceea ce gândesc şi simt românii şi mai ales cu poziţiile pe care România le-a avut, în întreaga sa evoluţie istorică, faţă de ţările vecine, în momente similare.

Dorinţa puterii de la Bucureşti de a nu deranja Alianţa Nord atlantică, indiferent de deciziile pe care le ia, chiar desconsiderând Organizaţia Naţiunilor Unite, a fost exprimată şi la dezbaterile din Comisia politică a Consiliului Europei privind criza din Kosovo. Proiectul de rezoluţie în vederea şedinţei Comisiei Permanente cuprinde 4 puncte. Punctul 4 specifică: "Totuşi, este păcat că acţiunea NATO a fost lansată în absenţa unei decizii specifice a Consiliului de Securitate ONU, ceea ce reprezintă un precedent periculos".

propunerea de eliminare a acestui text a fost susţinută cu vehemenţă de către reprezentantul Ungariei, Andras Barsony. lui i s-a alăturat, prin votul nominal dat, şi domnul deputat Vasile Lupu. Sigur, domnul deputat Vasile Lupu nu putea să înţeleagă importanţa menţinerii textului de la punctul 4, atâta timp cât, în Parlamentul României, este învăţat să voteze ce i se impune, nu ce-i dictează conştiinţa!

Eforturile diplomaţilor din unele ţări, chiar membre ale NATO, de a se opri bombardarea Iugoslaviei şi a găsi soluţii paşnice, susţin ideea că o vărsare de sânge nu se poate opri printr-un măcel din care suferă oameni nevinovaţi. Din păcate, diplomaţii noştri nu participă la un astfel de demers, ceea ce mă face să cred că diplomaţia românească există, dar lipseşte cu desăvârşire.

Ce să înţelegem de la comportamentul celor care ne reprezintă în organismele internaţionale? Că, dacă ni se va asigura intrarea în NATO, suntem în stare să ne omorâm şi între noi?! Rămân la convingerea că, indiferent de năzuinţele noastre de aderare la structurile euroatlantice, trebuie să avem o comportare demnă, iar actuala putere, împreună cu forţele politice din opoziţie, trebuie să se alăture eforturilor de determinare a părţilor aflate în conflict să aleagă calea dialogului, în scopul asigurării securităţii şi păcii în zona Balcanilor, din care face parte şi România.

Vă mulţumesc.