Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Traian Dobre. Poftiţi, vă rog.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să mă refer la situaţia şcolii româneşti de dincolo de Prut.

În Republica Moldova, anul şcolar nu a început sub auspicii prea bune. Sărăcia accentuată a majorităţii populaţiei, sub pragul oficial declarat al subzistenţei, lipsa cronică a fondurilor pentru repararea şcolilor, pentru plata, şi aşa derizorie, a cadrelor didactice, pentru asigurarea gratuităţii manualelor şcolare şi a dotărilor elementare cu materiale didactice, toate acestea au dus la degradarea progresivă a învăţământului: zeci, poate sute de şcoli nereparate, abandonul şcolar în creştere îngrozitoare, zeci de şcoli în grevă pentru neplata salariilor, un deficit de aproximativ o mie de cadre didactice, în special la limba română şi limbile străine, lipsa de manuale şi carte şcolară.

Oficializarea limbii ruse, prin adoptarea Legii minorităţilor naţionale, şi intenţia declarată de a o decreta a doua limbă de stat, introducerea obligatorie a studierii limbii ruse începând din clasa a II-a, intenţia de a se reveni la studiul limbii moldoveneşti şi al istoriei Moldovei au stârnit îngrijorare nu numai în rândul profesorilor, ci şi al întregii intelectualităţi româneşti din Republica Moldova.

Cea mai dramatică situaţie pentru limba română se înregistrează în şcolile din regiunea separatistă transnistreană, unde există numai 7 şcoli româneşti, însumând 5 mii de elevi care studiază în baza grafiei latine şi conform programelor şcolare şi manualelor de la Chişinău. În restul de 94 de şcoli, cuprinzând 55 de mii de elevi, instruirea se face în grafie chirilică, după programe şi manuale elaborate de Tiraspol, aceleaşi din perioada sovietică.

A fost retrasă deja licenţa de funcţionare a celei mai importante şcoli – Şcoala nr.20 din Tiraspol -, somată să părăsească clădirea în care funcţionează, până la 1 octombrie, fapt ce constituie un procedent periculos, care poate fi urmat de închiderea celorlalte 6 şcoli, numite "nestatale". Acestea activează în baza licenţelor de funcţionare acordate de fostul ministru al învăţământului din Transnistria, care, însă, a fost eliberat recent din funcţie tocmai pentru acordarea licenţelor.

Legislaţia transnistreană interzice studierea în baza alfabetului latin, precum şi predarea Istoriei românilor. Organizaţia Profesorilor Creştini-Democraţi a denunţat, printr-un apel, situaţia dezastruoasă a învăţământului şi procesul de rusificare.

Un alt apel a fost adresat Guvernului României, în care se cere integrarea şi sincronizarea sistemelor educaţionale din Republica Moldova cu cele din România şi mărirea numărului de burse acordate elevilor şi tinerilor din Republica Moldova, pentru a se satisface nevoia acută de a forma în spirit naţional noua generaţie.

Statul român face deja eforturi financiare în acest sens. La cele aproximativ 2.000 de burse pe care le acordă anual Republicii Moldova, se adaugă recent cel mai mare program de dotare cu carte românească a tuturor bibliotecilor şcolare din Republică, prin care cele peste 1.500 de şcoli vor primi câte 100 de titluri din Biblioteca Şcolarului, cerute de programa şcolară.

Şi un alt program de aceeaşi importanţă, dacă nu chiar mai mare, începe să prindă contur. El prevede dotarea cu manuale şcolare plătite de statul român tuturor şcolilor din Repbulica Moldova, sumele necesare tipăririi acestora fiind deja deblocate din fondul special pentru Republica Moldova.

Iată câteva aspecte din ceea ce se întâmplă cu şcoala românească de dincolo de Prut şi din măsurile luate de Guvernul Năstase, pentru ca această şcoală să nu se stingă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.