Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Adrian Moisoiu, poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi este intitulată "Poate pronia cerească".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România este o ţară cu un potenţial agricol ridicat datorită faptului că are o suprafaţă arabilă extrem de mare şi, mai ales, de calitate. Prin cultivarea a 40 - 50 de hectare de pământ, folosind utilaje performante şi multe îngrăşăminte, o familie ar putea trăi bine.

La rândul său, lucrarea pământului şi renunţarea la aşa-zisele „pârloage" ar putea atrage după sine dezvoltarea unei întregi industrii producătoare de utilaje agricole (tractoare de diverse tipuri, semănătoare, maşini pentru erbicidat, recoltat, balotat etc), a zootehniei, cu tot ceea ce înseamnă aceasta (inclusiv industria prelucrării cărnii), a tutunului, a industriei textile, a pielăriei şi confecţiilor şi a multor altora, ceea ce ar însemna numeroase locuri de muncă, eradicarea şomajului şi, în final, o bună stare generală.

În fiecare toamnă, lumea agriculturii intră în febra campaniei agricole de arat şi semănat, când trebuie rezolvate aspecte asemănătoare.

Marea problemă a micilor producători agricoli, adică a ţăranilor, este că, din cauză că nu pot să-şi valorifice produsele obţinute (grâul, porumbul şi celelalte), nu au cu ce să declanşeze campania de însămânţări în timpul optim necesar pentru noua cultură. Din acest motiv, de la an la an, ei însămânţează tot mai puţin şi se jură că în anul următor nu vor mai cultiva decât strictul necesar. Şi totuşi, speranţa şi tenacitatea specifice neamului românesc îi fac ca în anul următor să uite toate nemulţumirile şi să reia totul de la capăt. Ei uită de ministrul electronist Mureşan, de ministrul preot Sârbu, de guvernările dezastruoase Roman, Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Vasile, Isărescu sau Năstase, de înjurăturile adresate preşedinţilor Emil Constantinescu şi mereu tânărului Ion Iliescu, şi reiau de la capăt păgubaşul ciclu de producţie.

Doresc să vă prezint în câteva cuvinte costul cheltuielilor actuale pentru un hectar cultivat cu grâu, în condiţiile în care nu se recurge la un credit de la stat - pentru arat: 1,3 milioane de lei, pentru două discuiri: 0,9 milioane de lei, pentru sămânţă: 1,5 milioane de lei, pentru semănat: 0,38 milioane de lei, fertilizare (îngrăşăminte): 2,43 milioane de lei, tăvălugit: 0,16 milioane de lei, fertilizare fazială: 0,18 milioane de lei, erbicidat: 0,28 milioane de lei şi recoltat: 1,5 milioane de lei, adică un total efectiv de 8,63 milioane de lei, adăugând cheltuielile pentru plata diverselor ajutoare şi fonduri (5% pentru şomaj, 7% pentru sănătate, 3% pentru fondul de solidaritate şi 2% pentru fondul de susţinere a învăţământului de stat), adică 17%, ceea ce ar reprezenta, în cazul considerat, 1,47 milioane de lei, şi se ajunge la un total de 10,1 milioane de lei. Considerând o producţie ideală de 3000 de kilograme de grâu la hectar, în condiţii de neirigare, rezultă că preţul unui kilogram de grâu este de minimum 3367 de lei. Menţionez că, în anul 2002, producţia medie pe ţară a fost de 1800 kg/ha, în timp ce în judeţul Mureş de 2100 kg/ha.

Unde sunt subvenţiile promise în campania electorală?

Credeţi că cei 90000 de lei acordaţi drept compensaţii pentru motorină rezolvă problema?

Specialiştii recomandă agricultorilor să semene cerealele de toamnă până la data de 10 octombrie în jumătatea de nord a ţării şi nu mai târziu de 20 octombrie în partea de sud. Noroc de toamnele blânde de care am avut parte în ultimii ani.

Principala problemă rămâne valorificarea producţiei, deoarece nimeni dintre procesatorii privaţi nu se oferă să cumpere grâu nici la preţul de 3000 de lei kilogramul. Unde este Romcerealul sau Comcerealul?

O altă problemă ţine de structura proprietăţii. Cea mai mare parte a terenurilor sunt fărâmiţate, fiind în posesia a milioane de proprietari. Pe de o parte, ei nu au posibilitatea de a face o rotaţie a culturilor care să respecte tehnologia, iar, pe de alta, suprafeţele de teren, având dimensiuni prea mici (fâşii lungi şi înguste), nu se pot lucra cu puţinele utilaje mecanice existente, care şi ele, la rândul lor, în cea mai mare parte, sunt uzate şi fizic şi moral, aşa că pământul se lucrează cu vechiul plug tras de cal.

În judeţul Mureş, din circa 3.500 de tractoare agricole, peste 2100 sunt amortizate, iar în ultimii ani s-au achiziţionat doar 120 de tractoare noi, după cum urmează: în anul 2000 - 3 bucăţi, în anul 2001 - 87 bucăţi, iar în anul 2002 circa 30 bucăţi.

Din 222.495 de hectare suprafaţă arabilă, în anul 2001 au fost cultivate cu grâu şi secară doar 40.967 hectare, iar în anul 2002 - 29.690 hectare.

Domnule ministru Sârbu, ştiu că aşteptaţi sfaturi necesare pentru a scoate agricultura românească din impas şi, de aceea, vă propun să acoperiţi cu epitrahilul sau patrafirul dumneavoastră suprafaţa arabilă a ţării şi să implicaţi pronia cerească să vă ajute, pentru ca să daţi, astfel, o gură de oxigen celor care trudesc din greu pe ogoare şi pe care i-aţi păcălit să voteze PDSR-ul, actualul PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aţi vorbit dublu.