Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Deschidem şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Începem cu Grupul parlamentar al PD-L şi îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

În starea apăsătoare, intrată pe nepusă masă în casele noastre, suntem datori să inspirăm căutările pentru găsirea plămânilor suplimentari prin care să respirăm. A ne lăsa sufocaţi de situaţia existentă şi a ignora efortul suplimentar de care este nevoie în vederea depăşirii obstacolelor ivite echivalează cu a cotiza conştient la degradarea stărilor de lucruri şi a pactiza cu neputinţa.

Sunt încântat să văd pe atâţia dintre cei de faţă trudind în căutarea de soluţii, oricare din ele putând fi catalogate drept bine venite forţe de susţinere ale unui mers înainte al societăţii, care a devenit atât de greoi şi poate deveni, în absenţa eforturilor din toate părţile, şi mai greoi.

Într-un studiu recent, caracterizat, aşa cum ne-a obişnuit, de limpezime şi coerenţă, academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, indică turismul drept unul din domeniile cu potenţial indubitabil de poziţionare, alături de alte sectoare, drept motor al creşterii economice.

Îi dau dreptate şi mă consider dator să mă pronunţ în legătură cu acest subiect.

Dacă este să şi glumim puţin, majoritatea din acest spaţiu al dezbaterilor am acceptat condiţia de turist cu statut cvasipermanent. Fugim la sfârşit de săptămână la cei care ne-au ales, revenim peste câteva zeci de ore pentru a relua travaliul sub cupola Parlamentului, în plen sau pe comisii. Un turism, adevărat, impus de condiţia noastră de parlamentari.

Dar nu de turismul nostru este vorba. Am în vedere pe acelor homo viator, pornit pe drumuri, doritor să-şi plătească dreptul de a se plimba în propria-i ţară, cu dreptul de a se entuziasma şi emoţiona la descoperirea frumuseţilor ei, de a se odihni şi reface după munca de peste săptămână şi de peste an. Cu plămânii oxigenaţi, cu mintea plină de impresii, dar mai ales cu sufletul tuşat de emoţia întâlnirilor cu istoria, cu poezia şi cu locurile legate de făcătorii lor, homo viator îşi va încheia periplul firesc cu acelaşi gând: să-l repete cât mai curând cu putinţă.

Îndrăznesc să cred că avem ce vedea în această ţară. Copilul din mine nu va uita niciodată locurile prin care i s-au povestit că au trecut paşii lui Pintea Viteazul, aşa cum n-am să pot uita clipele trăite, plecat în excursii prin apropiere, în ograda părintească de la Hordou a lui Coşbuc ori pe uliţele din Prislop, unde Rebreanu i-a invitat să păşească în istoria literaturii pe Ana Glanetaşului, pe Ion ori pe Popa Belciug.

Spun asta cu gândul că dacă vrem să facem din turism un motor al dezvoltării, trebuie să începem prin a accepta cât de multe avem de făcut.

Întâi de toate, în a ne convinge pe noi cât de multe lucruri avem de văzut în această "mândră ţară şi frumoasă", cum zicea poetul. Ar trebui să ne asalteze pliante cu indicarea locurilor prin care trecem oriunde călcăm. De la precizarea identităţii localităţilor unde ajungem cu trenul ori cu maşina, apelând la evenimente şi personalităţi ce le-au însemnat celebritatea până la dezvăluirea podoabelor naturale de care suntem înconjuraţi.

Să revenim, zic eu, la acel sincer şi profund entuziasm, datorat mai ales şcolii şi dascălilor noştri, provocat la întâlnirea cu evenimentul cultural, istoric şi civic. Să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne duce copiii şi nepoţii în vetrele de patriotism autentic, de drag de ţară în care te-ai născut, de plăcerea de a te şti acolo. Acolo putând însemna cetăţile din Munţii Orăştiei, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, Podul Înalt, Călugăreni, Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz, Oarba de Mureş, Păuliş. Şi câte altele. Acolo putând însemna Ipoteştii lui Eminescu, Humuleştii lui Creangă, Şiria lui Slavici, Hordoul lui Coşbuc, Livenii lui Enescu, Câmpina lui Haşdeu şi Nicolae Grigorescu. Aceasta poate rezolva turismul cultural, încurajat oricum de admirabili amatori din sate şi oraşe, mai ales de acei entuziaşti învăţători şi profesori binecuvântaţi din cancelarii neştiute.

Turismul înseamnă ieşirea în natură şi se cuvine stimulată, de la fragedă vârstă, venirea întru cunoaşterea munţilor patriei, a dealurilor nesfârşite, a ţărmului Mării Negre, a râurilor, de la Ozana "cea frumos curgătoare" la Dunăre, venind de departe pentru a-şi mărturisi trăirile la Pontul Euxin.

Să nu uităm: doar noi avem Delta Dunării.

Aşa cum nu putem uita turismul balnear. Amar de ani, semeni de-ai noştri veneau din alte zări de soare pline pentru a-şi căuta de sănătate în sanatorii româneşti risipite în toată ţara. Normal să ne întrebăm: Unde sunt ei acum? De ce ne ocolesc?

Aş putea fi întrebat: Şi de ce ne spui nouă toate acestea?

Plec de la convingerea că drumul turismuluiromânesc spre condiţia de motor al dezvoltării economice trece printr-o legislaţie bine chibzuită, coerentă, cuprinzătoare şi eficientă. Iureşul privatizărilor a trecut, putem să pretindem, de la toţi cei care s-au arătat dornici să se implice în turism, socoteală. "Prezentaţi legitimaţiile de călătorie, vă rugăm!"

Guvernul îşi are responsabilităţile sale şi nu puţine. Avem din nou un Minister al Turismului şi o strategie enunţată şi adesea reiterată de titularul de resort. Personal apreciez vioiciunea ministrului turismului şi sper ca demersurile iniţiate în ţară şi peste hotare să dea roade. Ca în orice situaţie cred că şi în cazul de faţă trebuie să punem în balanţă nu atât promisiunile, cât rezultatele, nu neapărat străduinţa - oricum onorabile - cât banii aduşi la buget de turismul intern şi extern.

Avem nevoie de studii în stare să ne arate unde suntem. Avem nevoie de acţiuni de promovare care să se soldeze cu sporirea fluxului de turişti dinspre şi către România. Avem nevoie de o strategie care, prin atractivitatea ofertelor şi realitatea serviciilor, să repolarizeze interesul turistic faţă de România.

Actualul Minister al Turismului şi titularul său sunt puşi pe fapte mari.

Doamna Daniela Popa:

Pregătiţi-vă să încheiaţi.

Domnul Nicolae Bud:

O legislaţie adecvată, conexată la o pricepere cuantificabilă a Guvernului de a accesa fondurile europene în domeniu, ne poate duce acolo de unde am plecat în argumentaţia noastră: să facem din turismul românesc un motor al dezvoltării economice.

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă anunţ încă o dată. Durata unei declaraţii politice este de 3 minute. Ca să vă daţi seama, aceasta, în scris, înseamnă cam o pagină şi jumătate. Altfel, veţi lua din timpul celorlalţi colegi, care nu o să mai poată să se exprime la microfon.