Parliamentary debates

Domnul Constantin Eugen Uricec:

"Un an electoral important pentru Europa!"

Chiar dacă România se pregăteşte pentru momentul electoral al alegerilor locale din luna iunie, atunci când cetăţenii români îşi vor desemna pentru următorii patru ani şefii administraţiilor locale, trebuie să avem în vedere că nu suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care se va confrunta cu provocările campaniilor electorale.

La sfârşitul de săptămână trecut, toţi europenii au privit cu extrem interes desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidenţiale care s-a desfăşurat în Franţa. Recunosc că, personal, am urmărit cu mult interes atât desfăşurarea campaniei electorale, cât şi procedurile de desfăşurarea a votului şi nu pot să ascund că noi, românii, avem încă foarte multe de învăţat de la prietenii noştri francezi. Am putut astfel vedea o campanie în care principalii adversari s-au confruntat în idei şi programe, împărţind societatea franceză pe principiul aderenţei la un set de principii sau altul. Incidentele electorale inerente practic nu au existat, iar partidele politice au avut o atitudine la care ar trebui să reflecteze şi scena politică românească.

Este drept că, nu am fost deloc plăcut surprins de faptul că majoritatea candidaţilor au folosit în documentele lor programatice trimiteri la "inamicul naţional francez" şi anume imigrantul, în special imigrantul rom sau român. Nu cred că acest lucru ar fi trebuit să devină obiect de confruntare politică între candidaţi, atâta vreme cât problema imigraţiei este nu numai o problemă a Franţei, ci a întregii Uniuni Europene.

Dincolo de acest aspect, consider că procesul electoral este corect, transparent, lipsit de incidente sau suspiciuni asupra vicierii voinţei electoratului.

Aş mai vrea să adaug faptul că oricare va fi învingătorul din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, relaţiile tradiţionale, istorice, privilegiate dintre ţările noastre nu se vor schimba, ci vor continua să se consolideze.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici alegerile care vor avea loc în Grecia, stat membru al Uniunii Europene, care a contribuit în mod nefavorabil la adâncirea crizei datoriilor suverane şi care se află în faţa provocării alegerii unei noi "garnituri" politice, capabile să aplice ample măsuri de consolidare fiscală la nivelul statului grec.

Şi alte state membre ale Uniunii, precum şi cetăţenii români vor fi chemaţi la urne anul acesta. Nu cred că sunt primul care afirmă că unul dintre pericolele care se nasc, ca urmare a efectelor negative ale crizei economice, pot prinde forma ascensiunii curentelor extremiste sau al abandonării traseelor de reformă pe care le-au demarat actualele guverne.

Îmi doresc ca, nu numai la nivelul ţării noastre, ci la nivelul întregii Europe, populismul exacerbat al partidelor politice să fie drastic sancţionat de alegători, iar stabilitatea politică, socială şi îndeosebi economică să fie privilegiată. Uniunea Europeană şi statele care o compun traversează momente dificile, iar anul 2012 se prefigurează ca un an crucial pentru evoluţiile viitoare.