Dorel Covaci
Dorel Covaci

Sittings of the Chamber of Deputies of October 23, 2012

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.104/2012
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 23, 2012

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.10 Dorel Covaci - intervenţie cu titlul "Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune şi în sertar" sau "Necesitatea amenajării şi introducerii Peşterii muzicale din Româneşti în circuitul turistic permanent";

 

Domnul Dorel Covaci:

"Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune şi în sertar" sau

"Necesitatea amenajării şi introducerii Peşterii muzicale din Româneşti în circuitul turistic permanent"

În acest sfârşit de săptămână a avut loc, ca de fiecare dată în luna octombrie, de 28 de ani încoace, Concertul din Peştera Româneşti, judeţul Timiş.

Vremea frumoasă de afară a fost de partea organizatorilor, dar şi a publicului meloman, care s-a strâns în număr de aproape 5.000 de persoane, pentru a se bucura de un concert unic în România şi cel mai mare astfel de eveniment dintr-o peşteră din Europa de Sud-Est. Iniţiativa a aparţinut, în 1984, medicului Constantin Lupu şi echipei de la Speotimiş, care au inaugurat prin muzică cel de-al 12-lea Speosport Republican.

Succesul acestui prim concert i-a convins pe organizatori să repete isprava până în prezent, cel puţin o dată pe an. De-a lungul timpului, au concertat în incinta peşterii nume de prim rang ale muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice.

Peştera muzicală este situată în apropierea satului Româneşti, comuna Tomeşti, judeţul Timiş şi a fost explorată pe o distanţă de 1.450 metri. Galeriile accesibile vizitatorilor însumează 340 metri, iar intrarea permite soarelui să lumineze natural pe o distanţă de 70 metri în adâncime. Galeria principală urmează o linie dreaptă şi atinge dimensiunile maxime în Sala Liliecilor, populată de o colonie mare de vieţuitoare ale întunericului. Temperatura medie oscilează între 6 şi 8 grade Celsius.

Organizarea concertului în luna octombrie este cea mai puţin dăunătoare pentru colonia de lilieci, care are deja pui ce se pot retrage în fundul peşterii, pentru a fi deranjaţi cât mai puţin de zgomot.

În acest an, pe 21 octombrie, au încântat audienţa compoziţiile lui Mozart, Dvorak, Ceaikovski şi Strauss, în interpretarea orchestrei Filarmonicii Banatul din Timişoara, dirijată de unul dintre cei mai mari dirijori ai României, maestrul Ilarion Ionescu-Galaţi, invitat alături de fiul Domniei Sale, reputatul violonist Florin Ionescu-Galaţi. Speomelomanii au fost surprinşi de un regal de armonie şi virtuozitate, pe parcursul căruia maestrul dirijor a luat vioara şi chitara, acompaniindu-şi fiul violonist.

Numărul mare de iubitori de muzică cultă în spaţii neconvenţionale a încurajat organizatorii să ia în considerare pentru anul viitor transformarea concertului într-un Festival al Liliecilor, desfăşurat pe o perioadă de 2 zile. Motivaţiile sunt mărimea coloniei de lilieci, care au şi dat un nume secundar peşterii, şi anume acela de Peşteră a Liliecilor, proximitatea locurilor unde s-a născut marele inventator Traian Vuia, cel care şi-a numit "Liliacul" aparatul ce a înfăptuit primul zbor autopropulsat din lume, precum şi apropierea de municipiul Lugoj, de unde se trage actorul Béla Lugosi, cel care a interpretat, în premieră mondială, rolul contelui Dracula în Statele Unite ale Americii, în anul 1927.

Astfel de concerte în spaţii neconvenţionale au darul de a aduce mai aproape oamenii, natura şi muzica de cea mai bună calitate şi cresc valoarea şi potenţialul turistic al zonei. Este păcat ca astfel de frumuseţi naturale să nu fie preţuite pe măsură şi puse în valoare după cum ar merita. Din nefericire, Peştera Româneşti sau Peştera Liliecilor, cum i se mai spune, nu este electrificată, nici amenajată pentru vizitatori, în afara perioadei concertelor. An de an, cu o săptămână înainte de eveniment, echipele organizatorilor se ocupă de curăţenie şi de amenajarea provizorie a instalaţiilor de lumini.

În afara acestei peşteri, mai există alte 3 în arealul comunei Pietroasa, care ar putea fi cuprinse într-un circuit turistic al zonei oraşului Făget, alături de salba de 14 biserici de lemn şi mănăstirile din proximitate, alături de Complexul Turistic "Valea lui Liman", de Târgul Naţional Apicol din Făget, de satul de olari Jupâneşti, Fabrica de sticlă de la Tomeşti, una dintre primele din ţară, acum nefuncţională, de Lacul Surduc, Păstrăvăria din Româneşti, de Casa Memorială şi Muzeul Traian Vuia sau Aria Protejată "Poiana cu Narcise" din Băteşti.

Peştera din Româneşti este poziţionată la confluenţa comunelor Tomeşti şi Pietroasa şi au fost depuse documentaţii, de către ambele autorităţi locale, pentru solicitarea finanţării investiţiilor necesare introducerii sale în circuitul turistic permanent.

Cu câţiva ani în urmă, pe timpul cât eram primar al oraşului Făget, am derulat un proiect, în oglindă, de cooperare transfrontalieră, în parteneriat cu oraşul Szentes din Ungaria, care dispune de o superbă bază de agrement şi ştrand balnear. Obiectivul a fost dezvoltarea locală prin mobilitate transfrontalieră, economică şi turistică. În cadrul întâlnirilor bilaterale, am discutat pe marginea semnării unui protocol de colaborare şi transfer de experienţă între Baza de Agrement Szentes şi Complexul Turistic "Valea lui Liman", din comuna Tomeşti. Acest obiectiv nu a putut fi materializat la acea vreme, întrucât complexul din România a fost închis pentru câţiva ani. Acum, însă, discuţiile pot fi materializate, întrucât obiectivul turistic şi-a redeschis porţile, reabilitat şi modernizat, gata să primească atât turişti din ţară, cât şi din străinătate.

Având în vedere toate motivaţiile expuse, adresez rugămintea, în numele locuitorilor zonei pe care o reprezint şi al iubitorilor de muzică, natură şi frumuseţe, pentru introducerea proiectului de modernizare al Peşterii Româneşti pe lista priorităţilor finanţate prin bugetul de stat 2013.