|
Domnul Vasile Horga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la faptul că instituţiile statului român au faţă de cetăţean o grijă din ce în ce mai mică. Există astăzi o discrepanţă uriaşă între interesul acordat de autorităţi unor instituţii care au rolul de a veghea la desfăşurarea normală a vieţii cetăţenilor români şi interesul acordat instituţiilor de forţă ale statului. Sunt două categorii de instituţii care, declarativ, urmăresc acelaşi scop, siguranţa cetăţeanului. Numai că mijloacele de acţiune ale fiecărei categorii din cele două sunt fundamental diferite. De la alocarea resurselor bugetare, la transparenţa acţiunilor şi până la perceperea rezultatelor acţiunilor lor, totul este diferit. În România de astăzi, sute de mii de oameni suferă de boli pentru care nu sunt bani de tratament, rămân în afara educaţiei primare sau gimnaziale, suferă de frig şi de foame din lipsa mijloacelor materiale, mor din cauza unor boli netratate sau tratate cu mijloace empirice, sau mor din cauza unor accidente pe drumurile publice sau din alte cauze, în timp ce o parte din resurse, din ce în ce mai însemnate, din bugetul statului, sunt transferate în zona instituţiilor de forţă, cu efecte încă netransparente pentru siguranţa şi binele cetăţeanului. Protecţia directă şi imediată a siguranţei vieţii cetăţeanului a fost lăsată în grija Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, care, cu puţinele mijloace pe care le are la dispoziţie, încearcă să protejeze într-o oarecare măsură viaţa românilor în faţa unor provocări din ce în ce mai sofisticate. Multiplele forme de abuz exercitate asupra cetăţenilor oneşti, exercitate de tot mai multe sectoare ale societăţii, nu pot fi oprite de această instituţie cu un buget nesemnificativ şi care acţionează cu câte 5-10 inspectori în fiecare judeţ, având în vedere multiplele forme de abuz exercitate asupra cetăţenilor români. Statul român a ales între satisfacţia cetăţeanului şi comoditatea sa, pe aceasta din urmă, hotărând să majoreze an de an bugetele instituţiilor de forţă până la niveluri de neimaginat, în detrimentul bugetelor instituţiilor care interacţionează direct cu cetăţeanul, care, semnificativ mărite, ar face ca cetăţeanul să se simtă mai protejat şi mai sigur în ţara lui. Poate a sosit, în sfârşit, momentul ca statul român să-şi exercite rolul său constituţional, acela de a pune, mai presus de orice, cetăţeanul român şi satisfacţia acestuia pe toate planurile. Deputat Vasile Horga, Circumscripţia nr. 16, Dâmboviţa. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
|