|
Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "To be or not to be". În urmă cu câteva zile, 17 milioane de britanici au votat la referendum pentru părăsirea Uniunii Europene, în vreme ce 16 milioane au optat pentru rămânerea în blocul comunitar. Începând cu a doua zi, când mulţi britanici care votaseră ieşirea din Uniune şi-au dat seama de unele consecinţe negative care se vor răsfrânge asupra lor, au demarat o acţiune de strângere de semnături prin care se solicită un nou referendum. Aproape 3 milioane de britanici au semnat petiţia prin care cer repetarea scrutinului, iar Scoţia şi Irlanda de Nord ameninţă cu referendumuri care să le asigure locul în Uniunea Europeană, în condiţiile în care cetăţenii lor au votat rămânerea în Uniune. Rezultatul referendumului a stârnit imediat tensiuni în societatea britanică şi a ieşit la iveală o mare prăpastie care există între generaţii. În general, tinerii au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, conştientizând importanţa acestei uniuni, dar oamenii mai în vârstă care s-au lăsat mai uşor convinşi de extremişti au militat pentru exit. "Mulţi tineri britanici au fost şocaţi, au exprimat furie sau disperare că părinţii şi bunicii lor au decis limitarea libertăţii de circulaţie, interacţiunile cu alte culturi şi oportunităţile de lucru şi studii în străinătate oferite de Uniunea Europeană" - notează ziarul "The New York Times", citat de Mediafax. "Noi suntem cei care ar trebui să trăim cu situaţia aceasta mult timp, dar un grup de pensionari a luat decizia pentru noi", afirmă Lewis Phillips, în vârstă de 27 de ani, referindu-se la decizia majorităţii britanicilor privind ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Un alt tânăr britanic, pe nume Dean Boden, a afirmat: "Suntem cu adevărat dezamăgiţi că bunicii noştri au decis pur şi simplu că îi urăsc pe străini mai mult decât ne iubesc pe noi şi viitorul nostru", închei citatul din Mediafax. Toate acele discursuri populiste rostite în ultimii ani de extremiştii naţionalişti au adus în prim plan problematica muncitorilor din ţările est-europene care vin şi iau locurile de muncă ale britanicilor, conform spuselor lor, astfel încât străinii au fost făcuţi responsabili de problemele economice şi sociale existente. Românii au fost adesea ţinta acestor atacuri naţionaliste antieuropene şi continuă să fie şi acum, după Brexit, alături de polonezi. Din nefericire, în ultimele zile s-au înmulţit incidentele xenofobe şi un sentiment de rasism post referendum este din ce în ce mai acut, primii vizaţi de atacurile verbale şi chiar fizice fiind, din nou, românii şi polonezii. Rezultatul referendumului a determinat un cutremur pe pieţele financiare, lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii 31 de ani şi continuă să scadă, blocajele unor instituţii, nesiguranţa investitorilor care nu ştiu când şi cum va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană, multe companii din domeniul IT şi nu numai, care angajează est-europeni în mare măsură, se pregătesc să-şi mute birourile şi lista consecinţelor negative ar putea continua. În ceea ce ne priveşte, imediat după aflarea rezultatului, se înregistrează pierderi de 1,2 miliarde euro pe zi, pentru exportatorii români, în special pentru producătorii de maşini şi echipamente, confecţii, componente auto. Ca parlamentar român şi membru al Comisiei parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, îmi exprim speranţa că şefii de stat din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care se vor reuni azi la Consiliul Europei, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, vor avea înţelepciunea de a găsi metodele cele mai potrivite pentru punerea în practică a Brexit-ului, deşi politicienii britanici refuză să depună cererea de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, fără de care nu se poate începe nimic. Politicienii se contrazic între ei, unii considerând referendumul doar un act consultativ, Parlamentul fiind cel care ia astfel de decizii majore, legat de viitorul Regatului Unit, iar Scoţia doreşte să rămână în Uniunea Europeană. Devine din ce în ce mai evident că politicienii englezi nu s-au pregătit corespunzător pentru acest demers atât de important şi nu au anticipat consecinţele dezastruoase pe care le are asupra propriului popor, dar şi a Europei şi lumii întregi. Avem cu toţii de învăţat din această experienţă şi de conştientizat că unitatea şi solidaritatea între membrii Uniunii Europene sunt condiţia primordială ca tuturor să le meargă bine. Avem de învăţat că discursurile populiste şi lipsa informaţiilor complete duc la manipulare şi la efecte nefaste pe termen lung. Având în vedere faptul că au apărut şi alţi extremişti - vezi cazul Franţei şi Olandei care au cerut deja referendum, pentru ca şi ţările lor să iasă din Uniune - devine importantă şi urgentă necesitatea regândirii proiectului european şi eliminarea tratamentului favorizant aplicat unor state membre. Avem de asemenea nevoie să elaborăm urgent o strategie pentru a atrage în România firmele care se pregătesc să plece din Marea Britanie, astfel încât această situaţie să devină o oportunitate economică pentru ţara noastră, prin crearea de locuri de muncă şi consolidarea dezvoltării economice. Cer Guvernului condus de premierul Cioloş să elaboreze rapid un plan de acţiune, pentru ca această oportunitate nou apărută să fie fructificată la maximum. Şi le mai cer, atât premierului, cât şi preşedintelui, să apere cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie şi să le reprezinte interesele. Chiar dacă pentru o vreme au ales să trăiască acolo, ei sunt şi vor rămâne cetăţeni români şi e datoria noastră sfântă să-i apărăm şi să le căutăm binele. Deputat PNL de Oradea, Florica Cherecheş.
|