Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Paşcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Naţionalismul cotropeşte Uniunea Europeană".

Trebuie să fim atenţi şi preocupaţi de evoluţia Uniunii Europene, să urmărim realist direcţiile acesteia, noile mişcări şi curente politice generate cu încrâncenare din interior. Acestea reflectă o tendinţă conservatoare, autoprotectivă, chiar refractară a popoarelor confruntate cu crizele economice şi politice majore, cu evoluţia discriminatorie a statelor susţinute cu mai multe viteze, cu insecuritatea provocată de valul migraţionist, asalturile teroriste şi traumele generate în consecinţă.

Aşa cum la vremuri de restrişte, de grea încercare şi în disperare de cauză ne întoarcem spăşiţi căutând protecţia divină, invocându-l pe Dumnezeu şi căutând concomitent scutul protector al familiei, tot aşa popoarele îşi caută refugiul alinării şi salvării în interiorul propriilor graniţe ale propriilor naţiuni. Mişcările şi partidele politice naţionaliste prind aripi în spaţiul Uniunii Europene şi reflectă o realitate, anume că spiritul comunitar şi tendinţele federative nu pot suprima natura firească a existenţei statelor naţionale.

Iată câteva exemple elocvente în acest sens.

În Franţa, după o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidatul Frontului Naţional, Marine Le Pen, a trimis opt deputaţi în Adunarea Naţională.

În Olanda, Partidul pentru Liberate al lui Geert Wilders a devenit, în luna martie, a doua forţă în Parlamentul olandez.

În Bulgaria, "Patrioţii uniţi" au ajuns pe locul al treilea în alegerile legislative din 2017.

În Austria, Partidul Libertăţii are în prezent 38 de deputaţi.

În Italia, Liga Nordului, cu 18 locuri în Camera Deputaţilor, a militat cu succes împotriva revizuirii Constituţiei, iar referendumul, în acest sens, a dus la căderea Guvernului lui Matteo Renzi.

În Slovacia, Partidul Slovacia Noastră ocupă 14 locuri în Parlament.

Democraţii Suediei au reuşit o ascensiune istorică în septembrie 2014, devenind cea de-a treia forţă politică a ţării.

Iar în Ungaria, Jobbik - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună - este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. Şi am putea continua.

Nu în ultimul rând, Catalonia devine un exemplu şi constituie un precedent periculos în privinţa degenerărilor şi extremismelor cu caracter naţionalist, dar şi etnic separatist, care conduc către secesiune.

Să privim, aşadar, cu atenţie aceste evoluţii din spaţiul Uniunii Europene şi să ne întrebăm legitim de ce orientările politice naţionaliste din România se sting subit, de ce sucombă abrupt înainte de a trece pragul electoral? Sunt românii oare mai puţin naţionalişti, comparativ cu ceilalţi europeni? E o întrebare care rămâne deschisă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.