Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna deputat Rodica Paraschiv.

Vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la onoare, devotament şi patriotism.

Aderarea României la Uniunea Europeană a deschis, în mod evident, o nouă perspectivă şi pentru românii de peste Prut. România, ca orice stat naţional, are obligaţii faţă de românii de pretutindeni. După ce a pătruns în marea familie europeană a naţiunilor, statul român a acţionat european, în spiritul epocii drepturilor omului, cu grijă pentru fiecare român de acum şi de mâine, cu răspunderea faţă de misiunea unică de a oferi întregului spaţiu românesc rostul istoric iniţial.

Articolul 7 din Constituţia României prevede că "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt". Sprijinul nostru pe această direcţie este, deci, nu doar o opţiune, ci şi o obligaţie.

Dezvoltarea economică şi socială a României a făcut ţara mult mai atractivă şi a accelerat procesul redobândirii cetăţeniei române de către etnicii români din jurul României, în special din Republica Moldova. Simplu spus, românii din jurul frontierelor actuale au realizat, treptat, că România devine o ţară care poate fi iubită şi pentru prezentul ei, nu doar pentru trecutul şi, eventual, viitorul acesteia.

Mi s-a reconfirmat acest lucru după ce am participat, în luna martie, la evenimentele dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Dincolo de presiunea enormă pentru redobândirea cetăţeniei româneşti, la Ambasada României din Chişinău şi la cele trei consulate din republică, tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova solicită reunirea cu România, ceea ce spune multe referitor la atitudinea faţă de România pe termen scurt, mediu şi lung.

Desigur că, după cum mi-au semnalat tinerii Asociaţiei "Glasul Sufletului", prin reprezentantul lor Alexandru Topolenco, mai există destui cetăţeni din Republica Moldova care au redobândit cetăţenia română şi dreptul de a circula liber în statele Uniunii Europene, dar denigrează cu orice prilej România. În acest sens, tinerii basarabeni mi-au solicitat prezentarea în plen a demersului lor de modificare a legislaţiei, astfel încât acestor persoane să le fie retrasă cetăţenia română.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 21 din 1 martie 1991, art. 25 alin. (1) litera a): "Cetăţenia română se poate retrage persoanei care, aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave, prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României".

Într-adevăr, nu putem crea un precedent din a retrage cetăţenia unor etnici români care sunt insignifianţi ca număr şi care nu au învăţat să respecte încă statul de care aparţin.

Pentru mine cel mai important a fost, însă, patriotismul şi grija tinerilor români din Republica Moldova. În timp ce există şi la noi demnitari care denigrează, alături de alţi cetăţeni răuvoitori, imaginea României, tinerii din Republica Moldova se luptă pentru a apăra ţara şi demnitatea naţională. La aceasta trebuie adăugat şi faptul, deloc neglijabil, că românii din Republica Moldova nu-şi mai redobândesc cetăţenia română doar pentru a pleca la muncă în Occident.

Demersul lor nu justifică o lege care să-i pedepsească într-un fel sau altul pe cei care nu-şi respectă ţara, dar ar trebui să fie pentru toţi locuitorii României un exemplu de patriotism şi devotament, chiar dacă propunerea nu este compatibilă într-o ţară europeană, democrată, în care drepturile omului sunt reale, şi nu doar un lux teoretic.

Rodica Paraschiv, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.