|
Domnul Florian-Claudiu Neaga: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doresc să semnalez încă o dată de la această tribună necesitatea unei dezbateri extrem de serioase şi aprofundate a situaţiei resurselor umane din domeniul sanitar. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 40% dintre medicii din Europa de Est se vor pensiona în următorii 10 ani. Gravitatea acestei situaţii este cu atât mai mare din cauza faptului că încă nu există o strategie regională care să identifice soluţii rapide pentru gestionarea reducerii personalului din domeniul sanitar. Încă nu există politici unanim adoptate care să determine acţiunile necesare în vederea identificării resurselor viitoare necesare. Toate aceste aspecte menţionate vor atrage consecinţe în viitorul apropiat, vor genera timpi mai mari de aşteptare pentru pacienţi, accesul pacienţilor la investigaţii şi servicii medicale va fi limitat, totul în timp ce spitalele şi centrele medicale se vor aglomera. În tot acest timp, până vom atinge acest prag, statul este obligat să îşi concentreze eforturile în mod special asupra cadrelor medicale care încă sunt active şi îşi desfăşoară activitatea zi de zi. Guvernanţii vor trebui să-şi îndrepte atenţia către necesităţile medicilor şi ale personalului sanitar, să ofere un cadru propice dezvoltării profesionale şi un mediu de lucru modern şi adaptat standardelor europene în domeniu. Toate aceste aspecte au rolul de a contribui la creşterea atractivităţii acestor profesii pentru tineri, pentru ca în final cererea şi oferta să reprezinte un raport apropiat. Este bine cunoscut faptul că România reprezintă o "fabrică" de medici, în mod special pentru Europa. În ultimii 5 ani ţara noastră a înregistrat o creştere a numărului de medici, în momentul de faţă fiind înregistrată o medie de 346 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne-a apropiat de valorile mediei europene. Cu toate acestea, eforturile trebuie susţinute în continuare, pentru că înregistrăm în continuare două mari provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi, implicit, asistenţi medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de fenomenul migraţiei forţei de muncă. În acest sens, săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti o reuniune la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa referitoare la problematica resurselor umane din sănătate, unde au fost dezbătute aceste aspecte menţionate anterior, precum şi efectele acestei migraţii. Spre exemplu, România s-a confruntat o perioadă lungă de timp cu acest fenomen, în care peste 10.000 de medici din România au emigrat în general în ţări din vestul Europei, dar şi în Statele Unite sau Canada. Dar, în aceeaşi măsură, populaţia din regiunea noastră îmbătrâneşte, cetăţenii solicitând acces la servicii de sănătate într-un număr considerabil mai mare comparativ cu nivelul de acum 20 de ani. Din această cauză, în perioada următoare va fi dezvoltat un proiect-pilot de realizare de centre comunitare în mediul rural care să ofere servicii medicale. Această iniţiativă porneşte de la necesitatea dezvoltării capabilităţilor medicilor care lucrează în mediul rural. Cu toate acestea, motivaţia medicilor şi asistenţilor medicali nu se rezumă strict la desfăşurarea activităţii în cabinete dotate şi la aspecte de ordin financiar, ci şi la posibilitatea de a se dezvolta şi pe plan personal şi de a-şi întemeia o familie. Ca toate aceste lucruri să se poată dezvolta în mod unitar, constructiv şi durabil, România are nevoie de o strategie integrată care să identifice toate aceste provocări, iar printr-un amplu proces de dezbatere publică, actorii implicaţi să poată elabora propuneri, soluţii care ulterior să fie susţinute şi promovate de Guvern în ansamblul său. Vă mulţumesc. Deputat de Sălaj, Florian Neaga.
|