Parliamentary debates

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pe domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat intenţia sa de a introduce învăţământul obligatoriu de la vârsta de 5 ani - adică introducerea obligativităţii înscrierii la grădiniţă, precum şi scăderea vârstei pentru studierea celei de a doua limbi străine în şcoli.

Astfel, dacă până în prezent a doua limbă străină era introdusă în sistemul de învăţământ din clasa a V-a, intenţia este ca, pe viitor, elevii să studieze ce de-a doua limbă străină din clasa a treia.

Cele două măsuri sunt salutare în condiţiile în care ţinem cont de câteva aspecte deosebit de importante. Conform unui studiu realizat anul trecut, rata analfabetismului declarat este de aproximativ 10%, în timp ce sociologii declară că rata reală a acestui fenomen ar putea trece de 15%, în condiţiile în care există multe persoane care nu recunosc acest lucru.

Scăderea vârstei de şcolarizare obligatorie, ar aduce un plus la creşterea nivelului de alfabetizare. Alfabetizarea este un drept al omului şi face parte din educaţia de bază, fiind esenţială în lupta împotriva sărăciei, a reducerii mortalităţii printre copii, a egalităţii între sexe şi asigurarea dezvoltării durabile, a păcii şi democraţiei.

În ceea ce priveşte introducerea spre studiu a celei de a doua limbi străine mai devreme, adică începând cu clasa a III-a, această măsură este de natură să pregătească mai bine elevii pentru deschiderea către Europa, pentru o integrare mai uşoară şi mai normală în societatea europeană.

Cunoaşterea a două limbi străine va oferi oricărui tânăr român o lejeritate mai mare în accesarea unor sisteme de învăţământ europene, precum şi o creştere a siguranţei de sine în relaţionarea cu tinerii din alte ţări.

Ca reprezentant al minorităţii croate în Parlamentul României, salut deciziile amintite mai sus. Suplimentar, cred că ar fi de dorit ca în zonele în care există minorităţi să existe posibilitatea ca şi copiii populaţiei majoritare, adică elevii români, să poată opta, dacă doresc, pentru învăţarea limbii minorităţilor din zona respectivă unde trăiesc, ca cea de-a două limbă străină.

În acest fel, ar creşte gradul de coeziune socială, precum şi gradul de comunicare între copii.

Mai mult decât atât, consider că, pe lângă aceste măsuri, absolut salutare, este necesară demararea unor acţiuni de modificare legislativă, pentru susţinerea instituţiilor de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Este şi cazul şcolilor cu predare în limba croată, exemplu fiind cele din comuna Caraşova, unde există Liceul bilingv româno-croat, dar şi şcolile din satele Nermet, Iabalcea, comuna Lupac, satele Rafnic, Clocotici şi Vodnic. Acordarea unor finanţări juste, care să susţină acest tip de învăţământ, reprezintă condiţiile de bază pentru promovarea şi conservarea limbii, tradiţiilor şi a obiceiurilor minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Ghera Giureci-Slobodan - deputat Uniunea Croată din România.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.