Vasile-Cătălin Drăguşanu
Vasile-Cătălin Drăguşanu

Sittings of the Chamber of Deputies of April 28, 2015

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.76/2015
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of April 28, 2015

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:  
  1.12 Vasile-Cătălin Drăguşanu - declaraţie politică: "Organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mici şi mijlocii";

 

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Drăguşanu. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Gudu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am citit zilele trecute un comunicat ANAF, care face referire la un Proiect de Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 3582/2013 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii şi pentru aprobarea procedurii de administrare şi monitorizare a contribuabililor mijlocii.

Citesc din comunicatul ANAF: "În vederea creşterii eficienţei activităţii de administrare a contribuabililor, a îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare, cât şi pentru întărirea relaţiei de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activităţii de administrare. Una din acţiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătăţire a colectării o constituie administrarea şi monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definită pe baza unor criterii de selecţie stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.

Obiectivele propuse în proiect cu privire la reorganizarea marilor contribuabili ar fi: reducerea numărului de mari contribuabili de la 2.500, în prezent, la 1.100; migrarea diferenţei de 1.400 de mari contribuabili spre contribuabilii mijlocii; constituirea unei direcţii generale pentru marii contribuabili, cu personalitate juridică, pe scheletul actualelor opt direcţii generale regionale ale finanţelor publice.

Obiectivele propuse în proiect cu privire la reorganizarea contribuabililor mijlocii ar fi următoarele: constituirea a câte unei administraţii regionale pentru administrarea contribuabililor mijlocii, stabilirea unui număr de 1.500 de contribuabili mijlocii care vor fi administraţi de către această administraţie regională, prin refacerea criteriilor de selecţie actuale pentru contribuabilii mijlocii şi prin coborârea unui număr de 1.400 de actuali mari contribuabili. Cei 1.500 de noi contribuabili mijlocii vor fi efectiv administraţi de către această administraţie regională care va avea sediul în localitatea de reşedinţă a regionalei, în speţă, Iaşi, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Galaţi, Bucureşti.

În plan judeţean nu va mai rămâne nicio structură corespondentă de administrare a contribuabililor mijlocii, cele existente în prezent urmând a fi desfiinţate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu contest faptul că este foarte posibil ca aceste modificări să aibă şi avantaje, dar sunt nevoit să atrag atenţia asupra neajunsurilor pe care le poate avea acest proiect, şi anume:

1. Îngreunarea accesului contribuabililor mijlocii la serviciile oferite de administraţia fiscală, relaţia contribuabil-unitate fiscală fiind afectată de următorii factori: distanţele mari pe care aceştia trebuie să le parcurgă pentru a se prezenta la sediul organului fiscal regional; creşterea volumului resurselor financiare şi de timp, pe care în viitor este necesar să le asigure contribuabilii mijlocii pentru a avea acces la serviciile fiscale, cu precădere în ceea ce priveşte primirea certificatelor de atestare fiscală, a deciziilor privind calculul timbrului de mediu, depunerea declaraţiilor de înregistrare fiscală, depunerea documentaţiei necesare obţinerii eşalonării de plată, înregistrarea contestaţiilor la diverse acte administrative emise de organul fiscal, obţinerea cazierelor fiscale.

În domeniul executării silite, pentru obţinerea informaţiilor privind patrimoniul debitorilor şi aplicării măsurilor de executare sunt necesare deplasări frecvente la sediul acestora, ceea ce, în perspectiva regionalizării, implică costuri mai mari cu deplasarea personalului fiscal.

În prezent, se înregistrează încă o pondere foarte ridicată a volumului plăţilor efectuate cu numerar, ceea ce presupune creşterea cheltuielilor care urmează a fi alocate de către contribuabilii mijlocii cu deplasarea şi paza valorilor băneşti pe traseul cuprins între localitatea unde au sediul social şi Trezoreria Municipală care deserveşte noua structură de administrare.

Creşterea duratei de timp şi a costurilor necesare desfăşurării unor activităţi care presupun fie deplasarea personalului fiscal la sediul contribuabilului pentru efectuarea inspecţiilor fiscale, investigaţiilor pe teren, efectuarea controalelor încrucişate sau inopinate, fie deplasarea la sediul instanţelor de judecată care au competenţă diferită de arondare faţă de competenţa fiscală de administrare.

Aplicarea măsurilor de executare silită a bunurilor, respectiv identificarea şi instituirea sechestrului pe bunuri, operaţiuni care urmează a fi efectuate de către personalul din cadrul unităţilor fiscale pe raza cărora se află bunurile urmăribile vor cunoaşte o creştere a duratei de timp pentru ducerea la îndeplinire.

Scăderea calităţii actului de administrare în condiţiile în care se afirmă că reorganizarea DGAMC are ca primă cauză o plafonare calitativă a activităţii acesteia, în condiţiile unui maxim de performanţă nesatisfăcător, consider că reorganizarea contribuabililor mijlocii la nivel de regională, pe modelul actual al DGAMC, va crea aceleaşi probleme sistemice, existând riscuri reale ca fenomenul înregistrat la nivelul marilor contribuabili să fie multiplicat şi la nivelul contribuabililor mijlocii.

În condiţiile actuale de administrare judeţeană a contribuabililor mijlocii, calitatea serviciilor oferite acestora a crescut de la an la an, tratamentul asigurat contribuabililor fiind recunoscut chiar de către conducerea ANAF ca fiind promptă şi de înaltă calitate.

Un criteriu foarte important pentru contribuabilul român în aprecierea relaţiilor cu ANAF îl constituie, pe lângă calitatea actului de administrare, şi promptitudinea acestuia.

2. Creşterea costurilor generate de administrare, altele decât cele de personal, deoarece este necesară identificarea de spaţii suplimentare pentru administraţiile regionale de gestionare a contribuabililor mijlocii, având în vedere că la acest moment, la reşedinţele de regiune, în aceleaşi clădiri, îşi desfăşoară în mod supraaglomerat activitatea, atât direcţiile regionale cât şi administraţiile judeţene reşedinţă de regiune.

Ţinând cont de cele precizate, cred că ANAF, prin conducerea sa, trebuie să revină asupra acestor modificări şi să facă în aşa fel încât să simplifice procedurile pentru mediul economic românesc.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu.