Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Radu Tudor Ciornei?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografia unui stat eşuat".

În ciuda promisiunilor calpe ale sforarului-şef al României, preşedintele Iohannis, în anul 2023, suntem extrem de departe de ceea ce înseamnă, chiar şi parţial, România educată.

Un stat eşuat nu înseamnă un stat în incapacitate de plată, ci, aşa cum e în cazul nostru, un stat care nu mai reuşeşte să ofere o educaţie solidă cetăţenilor, un sistem sanitar acceptabil şi o domnie incontestabilă a legii în faţa fărădelegii.

Subiectul zilei, fără doar şi poate, sunt imaginile oribile surprinse într-o şcoală din România, în care o profesoară este umilită cumplit de către nişte elevi de 13 ani. Dintre toate grozăviile văzute în filmare, pe mine m-a surprins cel mai tare apatia şi resemnarea profesoarei. Părea suferindă de sindromul Stockholm. Acolo era un adult, care putea lua oricând atitudine într-un mod profesoral, pro-activ, imperativ. Acolo nu era un om resemnat, cu voinţa distrusă. Acolo nu era un om prins de către nişte criminali, ţinut într-un subsol şi abuzat ani de zile. Era un om care trebuia să ofere educaţie unor copii. Unor copii care, cu siguranţă, la alte ore nu făceau aşa ceva. Mă întreb, de ce nu a reacţionat doamna profesoară? Poate a considerat totul o joacă de copii, nu ştiu.

Ce ştiu însă este că această situaţie este o alegorie perfectă pentru starea actuală din România. Cei doi elevi sunt exact precum Nicu şi Marcel, loazele unei clase, care habar nu prea au a scrie şi a citi decent, precum Nicu, sau habar nu au unde a fost şcoala, până pe la 30 de ani, ca Marcel. Cei doi batjocoresc o Românie abulică, lipsită de reacţie, trecând pe bandă rulantă legi împotriva cărora acum 6 ani românii au ieşit în stradă. Cineva spunea odată că visul oricărui puşcăriaş este să rescrie Codul penal. Ei bine, doamna Vicol, preşedintele Comisiei juridice, scrie amendamente care să ii dezincrimineze soţul. Frumos, nu?

Aici am ajuns, oameni buni! Aici am ajuns pentru că partidele politice consacrate trimit in Parlament oameni fără valoare, fără studii şi fără frică de Dumnezeu. Nu înţeleg cum adevărate brute, în cel mai propriu sens al cuvântului, condamnaţi penal, misogini, analfabeţi, în loc să dezbată idei, urlă din bănci ca nişte demonizaţi, fără să fie deranjaţi de chestori.

De ce ne mirăm de faptul că o profesoară dintr-o comună nu poate să ţină în frâu doi derbedei, când noi nu reuşim să impunem respectul şi bunul-simţ, aici, în Parlamentul României?

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.