Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Bogdănici.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ziua cercetătorului şi proiectantului".

Astăzi este sărbătorită Ziua cercetătorului şi proiectantului, ca un omagiu adus savantului american de origine română George Emil Palade, născut pe 19 noiembrie 1912. Ca ieşean, dar şi ca medic, sunt mândră că Iaşiul a dat un om de geniu precum George Emil Palade, considerat părintele biologiei celulare şi singurul român laureat al Premiului Nobel în acest domeniu. Fără descoperirile lui, premiate în anul 1974 cu Nobelul pentru fiziologie şi medicină, activitatea de astăzi a cercetătorilor în biologie celulară ar fi fost mult mai dificilă, iar cercetarea medicală mondială mult mai săracă. Laureaţii premiului Nobel din anul 1999, dar şi din 2013, îi datorează savantului George Emil Palade descoperirile şi recunoaşterea lor ştiinţifică mondială.

Această zi, cu o semnificaţie specială în planul cercetării şi inovării româneşti, ar trebui să constituie un bun prilej de promovare a acestei nobile profesii, a celor mai importante realizări din domeniu, dar şi un context de exprimare a opiniilor critice privind situaţia dificilă pe care o traversează în acest moment activitatea de cercetare din România.

Asistăm la un adevărat declin al cercetării româneşti, ceea ce trebuie să îi determine pe toţi cei care acum deţin frâiele destinului acestei nobile activităţi să ia urgent măsurile care să ducă la o reaşezare pe principii normale şi corecte a acestui domeniu fundamental pentru întreaga naţiune.

Ca medic şi cadru didactic universitar în domeniul medical, nu pot să nu remarc cum actualii guvernanţi înrăutăţesc lucrurile prin măsurile pe care le iau. Mă refer la declaraţiile recente ale domnului ministru Nicolăescu referitoare la taxarea studiilor clinice, dar şi la închiderea filialei de la Iaşi a Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino". La acestea se adaugă subfinanţarea de către stat a cercetării în general, situaţie ce aruncă în derizoriu cercetarea românească de către guvernanţii USL. În timp ce toate statele civilizate investesc fonduri considerabile în dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, conştientizând că este motorul progresului cunoaşterii şi al evoluţiei societăţii, Guvernul USL înţelege să taie considerabil fondurile pentru cercetare.

În opinia mea, cercetarea medicală se confruntă cu o reală criză. Consider că a sosit momentul ca spitalele publice să reprezinte adevărate nuclee de cercetare medicală, dar acest lucru nu va fi posibil decât în momentul în care linia de demarcaţie între activitatea de cercetare şi practica medicală va fi evidentă. Pledez pentru crearea în spitalele publice a unor posturi de cercetător ştiinţific, ocupate de medici adecvat retribuiţi, care să îşi dedice activitatea exclusiv cercetării medicale. Câtă vreme nu există cercetători ştiinţifici care să îşi concentreze activitatea medicală în zona cercetării, nu se poate vorbi de performanţă în atragerea fondurilor europene, sursă ce ar putea îmbunătăţi considerabil activitatea de cercetare medicală.

În încheiere, permiteţi-mi să felicit toţi cercetătorii din institutele de cercetare şi din învăţământul universitar românesc pentru rezultatele muncii lor. Activitatea depusă de aceşti profesionişti constituie o dovadă elocventă a potenţialului de care cercetarea românească dispune.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Camelia Bogdănici.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.