Parliamentary debates

Domnul Ludovic Orban:

Îi dau cuvântul domnului deputat Daniel Gheorghe. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Deaconu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Biserica trebuie apărată!".

Dragi colegi,

Asistăm în ultimele săptămâni la un atac concertat la adresa Bisericii şi a valorilor creştine.

Nu trebuie să uităm niciodată că Biserica face parte din valorile fundamentale ale naţiunii române, pe care noi, ca reprezentanţi ai poporului, avem obligaţia să le apărăm.

Vedem în aceste zile atât în România, cât şi în plan internaţional un puternic discurs militant secularist, discurs ce are ca miză decreştinarea spaţiului euroatlantic. Uităm însă adesea că viziunea creştină autentică este incompatibilă cu fanatismul religios, extremismul politic sau ideologiile totalitare. În schimb, cele mai mari crime din istorie au fost comise atunci când curente sau ideologii politice seculariste au ajuns să decidă destinele unor naţiuni sau ale unor popoare. Şi avem numeroase exemple, precum Revoluţia Franceză, Revoluţia bolşevică, Revoluţia maoistă sau chiar procesul de comunizare din estul Europei, proces care a ucis ori întemniţat doar în România sute de mii de persoane.

Miza acestei ideologii - căci, da, ateismul militant a ajuns o ideologie - este să răstoarne valorile iudeo-creştine, printre care libertatea, respectul faţă de viaţă şi demnitatea umană, moderaţia, spiritul critic şi iubirea aproapelui. Acceptarea faptului că numai Dumnezeu este Adevărul absolut contrazice pretenţiile de a transforma persoane şi idealuri umane, teorii sociale, filosofice sau politice în valori supreme.

Din această viziune creştină decurg în mod natural drepturile eterne ale omului. Ele nu pot fi legiferate înăuntrul sau în afara societăţii, ele ţin de natura umană. Cultura libertăţii, trăsătură caracteristică a civilizaţiei căreia îi aparţinem, şi instanţele concrete, precum ar fi instituţiile legal-politice şi sistemul economic, au fost dezvoltate pe acest fundament.

La baza Civilizaţiei iudeo-creştine, din care facem parte, se află, înainte de toate, moştenirea religioasă. Toate realizările acestei civilizaţii, atât în moral, cât şi cele materiale, decurg din religie, din concepţia iudeo-creştină privind omul, raportul lui cu realitatea - cu Dumnezeu, şi apoi cu semenii săi, cu societatea, cu întreaga Creaţie.

În toate domeniile vieţii sociale - cultură, justiţie, politică, economie, tehnologie - rezultatele obţinute de Civilizaţia iudeo-creştină sunt fără egal faţă de cele ale altor civilizaţii, bazate pe orice alte religii, chiar dacă şi acestea se pot mândri cu creaţii valoroase. Şi totuşi, religia creştină este cea mai atacată şi mai persecutată dintre toate religiile planetei.

Auzim în aceste perioade scandări de genul "Spitale, nu catedrale!", slogan ce ne aminteşte tuturor de mesajul promovat de FSN-işti la începutul anilor ’90, "Noi muncim, nu gândim".

Atacul la fundamentele morale ale poporului român este un proces ce are loc în România de peste şapte decenii: astăzi vedem cum intenţiile comuniştilor sunt continuate de aşa-zişii atei militanţi, inclusiv de pe site-uri a căror finanţare este un mister pentru toată lumea.

Un lucru extrem de grav este acela că aceştia încearcă să-şi impună propria agendă, ocolind mecanismele democratice. Statul român, deci şi Parlamentul, trebuie să fie în slujba cetăţenilor şi să asculte de voinţa acestora, şi nu să-şi aroge rolul de a educa poporul conform unei ideologii. De altfel, acesta este şi mesajul oamenilor care au ieşit în stradă în aceste zile.

În încheiere, aş vrea să mă întorc la celebrul mesaj "Spitale, nu catedrale!". În spaţiul românesc, şcolile, spitalele şi instituţiile culturale s-au dezvoltat până în sec. XIX în cadrul Bisericii - şi avem exemple numeroase aici, precum Spitalul Colţea, Spitalul Brâncovenesc, Academia de la Sf. Sava, în Bucureşti, ori prima şcoală românească care a apărut, de asemenea, într-un cadru religios, în sec. XVI, la Catedrala Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului.

Începând cu sec. XIX, statul şi-a asumat construcţia de spitale şi de şcoli. Să nu uităm asta.

În calitate de creştini, avem libertatea şi chiar obligaţia de a critica Biserica Ortodoxă Română. Cred, însă, că trebuie să o facem plecând de la adevăr şi de la fapte, şi nu din perspectiva unei proiecţii ideologice. Da, Biserica Ortodoxă are probleme de comunicare, însă, în acelaşi timp, aceasta, alături de Biserica Greco-Catolică, este cel mai important filantrop din România. În 2015, Biserica Ortodoxă Română a derulat cea mai mare campanile naţională de donare de sânge. Trebuie spus faptul că în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, cea pe care Eminescu o supranumea "mama neamului românesc", funcţionează 785 de instituţii şi servicii sociale dintre care 51 de instituţii medicale. Aceste date nu sunt cunoscute, pentru că Biserica nu face acte de caritate cu televiziunile după ea.

Cred că Biserica românilor trebuie apărată şi promovată ca un reper, în absenţa căruia România riscă un dezastru moral.

Valorile şi principiile creştine sunt şi astăzi o redută în faţa relativismului moral şi a tentaţiilor politice totalitare. Biserica trebuie să îşi păstreze rolul de factor de echilibru şi de garant al dialogului dintre stat şi cetăţeni.

Ieri s-au împlinit două decenii de la moartea lui Corneliu Coposu, un om politic ce face parte dintr-o generaţie de excepţie ce a construit România Mare. Această generaţie a avut ca reper Decalogul şi a înţeles că nimic nu se poate construi durabil în afara lui. Acestor demni înaintaşi care au afirmat valorile creştine şi spiritul democratic avem obligaţia să le continuăm munca şi să le respectăm moştenirea.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.