Parliamentary debates

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Urmează, mai departe, de la Grupul parlamentar al PMP... domnul Movilă e aici? Domnul Paşcan? Domnul Todoran?

Poftiţi, domnule Paşcan!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "România, între două Europe posibile".

Uniunea Europeană, la 60 de ani de la înfiinţarea sa, se află într-un moment de răscruce fundamental, pendulând între o nouă formulă de organizare strategică şi confruntându-se chiar cu pericolul disoluţiei. Deşi în ultimii ani s-a pus în discuţie, în mod oficial, reorganizarea Uniunii în temeiul unui sistem diferenţiat, respectiv "pe viteze diferite", criza migranţilor, Brexitul, austeritatea economică generală au grăbit asumarea unei noi soluţii funcţionale radicale.

Încă din luna februarie 2016, cele şase ţări fondatoare ale Comunităţii Europene - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda - s-au întâlnit la Roma pentru a relansa proiectul european aflat în stare critică. Recent, o rezoluţie aprobată de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene, nu mai lasă loc interpretărilor, ci validează o certitudine. Cel care a redactat rezoluţia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus, între altele, ca după ce este adoptată o capacitate bugetară pentru zona euro, iar Parlamentul European şi Consiliul votează chestiuni specifice zonei euro, toţi deputaţii să poată vota; dar să fie avut în vedere un vot diferenţiat, respectiv voturile deputaţilor europeni aleşi în zona euro să fie luate în considerare, iar cele ale deputaţilor din ţările non-euro să fie doar consultative.

De curând, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va fi o Europă cu două viteze diferite, nu toate statele vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare. Reuniunea din Malta a fost convocată pentru a pregăti nu doar sărbătorirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al marii construcţii europene, ci pare a prefigura o nouă viziune europeană discreţionară.

Germania, Franţa, Italia, Spania vor să-şi securizeze colaborarea în raport cu forţa lor economică, organizând, de fapt, un club exclusivist în interiorul Uniunii Europene. În acest context, esticii care şi-au manifestat tendinţe de independenţă pentru rezolvarea unor probleme politice interne, considerate incorecte de către greii Uniunii Europene, sunt marginalizaţi. Opoziţia făţişă a Ungariei şi Poloniei faţă de acceptarea cotelor de migranţi a adâncit disensiunile.

O analiză dură publicată de "Carnegie Europe" arată că nu toate statele Uniunii Europene respectă principiile la care au aderat. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, aşadar, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc. Să vă apropiaţi de final, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Ne întrebăm, aşadar, dacă este Uniunea Europeană în faţa unei alegeri între o Europă cu două viteze sau asistăm la transformarea ei irevocabilă în două Europe?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Sunt chemaţi să ne răspundă în mod oficial, deopotrivă, preşedintele României, Guvernul, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi liderii politici aflaţi la cârma României.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.