Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2021
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.81/2021
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2021 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 2021
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.14 | Florian-Emil Dumitru - declaraţie politică având ca obiect "Liceele agricole şi învăţământul dual"; | ![]() |
||
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Domnul deputat Florian-Emil Dumitru, Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR PLUS. Vă rog. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Liceele agricole şi învăţământul dual". În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai arzătoare problematica modernizării infrastructurii învăţământului agricol. Avem nevoie să atragem tinerii către domeniul agricol, iar aceştia au nevoie de experienţă practică în ferme, combinată cu educaţia antreprenorială, pentru a putea construi noi afaceri în acest domeniu sau pentru a prelua exploataţiile agricole ale părinţilor şi ale bunicilor. Cea mai mare provocare din zonele rurale este îmbătrânirea fermierilor. Conform unui studiu publicat în această lună de Comisia Europeană, în 2016, pentru fiecare manager agricol sub 40 de ani existau trei manageri agricoli cu vârsta peste 65 de ani, în Uniunea Europeană. Acest studiu afirmă că, deşi nivelul de pregătire al tinerilor manageri agricoli sub 35 de ani a crescut în timp, în 2016, doar 43% dintre tinerii fermieri au primit mai mult decât o formare practică la locul de muncă. Conform datelor Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, preluate şi prelucrate de Centrul Român de Politici Europene, în 2020 doar 4% dintre elevii din învăţământul profesional şi tehnic erau înscrişi la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. Trebuie spus că în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România. În perioada recentă, aproximativ 2,8% dintre manageri au absolvit învăţământ agricol - educaţie de bază - şi doar 0,4% educaţie completă, cu mult sub nivelul Uniunii Europene, unde avem 31,6% educaţie de bază şi completă, în timp ce 96,7% din managerii români aveau doar experienţă practică agricolă, comparativ cu media Uniunii Europene, de 68,3%. În ceea ce priveşte pregătirea tinerilor manageri de exploataţie sub 35 ani, formele de învăţământ agricol absolvite au fost de 3,2% educaţie de bază, 0,9% educaţie completă şi 89,6% aveau doar experienţă practică agricolă. Din nefericire, numărul elevilor de liceu care optează pentru calificare agricolă este în scădere şi totodată numărul liceelor cu calificări agricole în oferta de şcolarizare a continuat să scadă în ultimii anii. Din păcate, şcolile agricole se situează adesea printre ultimele opţiuni ale elevilor noştri. Tot mai mulţi tineri reclamă lipsa unor oportunităţi reale de practică din partea angajatorilor. Din punctul meu de vedere, aceste situaţii apar din cauza faptului că tinerii nu au încredere că în acest domeniu pot face carieră, iar angajatorii nu dispun de resurse şi nu sunt motivaţi să ofere timp elevilor şi studenţilor, pentru a-i iniţia în acest domeniu. Rolul nostru este să le transmitem elevilor şi studenţilor importanţa pe care fermierii o au în societate şi importanţa agriculturii, nu doar ca sursă pentru aprovizionarea cu hrană, ci şi din punctul de vedere al protecţiei mediului şi resurselor naturale. Sunt de părere că marea problemă a învăţământului agricol rămâne formarea practică a elevilor. Accentul trebuie să fie pus pe continuitatea dintre învăţare şi muncă şi pe dimensiunea antreprenorială a activităţii fermierului. Astfel, din analiza efectuată de MADR, la nivelul anului 2018- 2019, a rezultat faptul că dintr-un număr de circa 260 de licee şi şcoli profesionale agricole, inclusiv domeniile conexe ale acesteia, câte avea România în anul 1990, mai existau doar 57 de unităţi de învăţământ agricol, al căror număr de clase, specializate în domeniul agriculturii, era majoritar, în raport cu celelalte discipline neagricole care completa programa şcolară a liceelor. Putem spune că în prezent niciun liceu agricol din România nu mai şcolarizează în proporţie de 100% în domeniul agriculturii şi serviciilor conexe acesteia. Tot în urma analizei, a rezultat faptul ... |
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Vă rog să încercaţi să încheiaţi! Aţi depăşit demult. |
|
|
Da, domnule preşedinte. De asemenea, trebuie să fim atenţi la situaţia absolvenţilor privind inserţia socială a acestora, astfel încât aceştia, după absolvirea liceului agricol, să nu fie nevoiţi să-şi găsească locuri de muncă în alte ţări. Cu privire la acest aspect, MADR a făcut o analiză privind inserţia socială a absolvenţilor de învăţământ profesional, liceal şi postliceal agricol, la nivelul anului 2019, rezultând următoarele - la învăţământul... |
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Vă mulţumesc. Deja aţi avut timp dublu. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |


