Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei? Nu este.

Constantin Bîrcă? Nu.

Dan-Cristian Popescu? Nu.

Laurenţiu-Daniel Marin? Nu.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România şi băncile care au rămas din timpul lagărului socialist".

În tot acest context internaţional marcat de tragedia invaziei ruseşti în Ucraina şi în care lumea liberă a impus sancţiuni la adresa Rusiei a revenit în prim-plan un element care poate ne-a lipsit din ceea ce înseamnă viziunea economică şi politică a României.

Oare de ce România încă mai este membră în tot felul de asocieri bancare, în care Rusia joacă rol predominant ori care sunt rămase drept relicte din perioada lagărului socialist. Şi vă spun acest lucru, deoarece, după cum ştiţi, chiar recent Guvernul României a anunţat intenţia ca România să se retragă dintr-o serie de astfel de asocieri bancare. Şi cred că ar trebui să se retragă cât mai repede, pentru că este absolut aberant ca o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene să poată face parte din asocieri bancare care servesc unor interese geoeconomice ale Rusiei.

Şi vă dau, aşa, câteva exemple. Banca Internaţională de Investiţii, înfiinţată pe 10 iulie 1970 cu membri parteneri Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia şi Vietnam, capital până la 2 miliarde de euro. Rusia deţine aici 45,5%, ba chiar 47,46%, după ultimele estimări, iar România 6,14%, reprezentând un capital de 26,1 milioane de euro.

România a devenit membră a acestei bănci în anul 1971. Această bancă deservea spaţiului socialist, deci în acea arhitectură a CAER. Din câte ştim cu toţii, România, din fericire, astăzi este membră a Uniunii Europene, nu mai face parte din lagărul socialist, iar acesta nu mai există.

O altă bancă interesantă, dar înfiinţată în 1997, este Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, unde, este drept, Rusia deţine o cotă parte de 16,5% şi există o asociere cu ţările din acest spaţiu al Mării Negre, România având o cotă de 14%.

De asemenea, o altă bancă rămasă moştenire a sinistrei epoci sovietice este Banca Internaţională pentru Cooperare Economică, înfiinţată în 1963, cu sediul la Moscova. România a intrat în acţionariatul acestei bănci în 1964. Cel mai mare acţionar este Rusia, cu aproape 52%. România deţine 7,1%. Alte ţări sunt Cehia, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Mongolia şi Vietnam.

Mi se pare un lucru fundamental ca România să iasă, şi cred că Guvernul României va face aceste demersuri, mai ales că a făcut un anunţ la sfârşitul lunii februarie cu privire la aceste aspecte, să iasă din aceste asocieri care nu au nimic cu spaţiul Nord-Atlantic de care România aparţine astăzi. Sunt relicve ale Războiului Rece şi nu pot servi decât intereselor Federaţiei Ruse. Şi cu toţii vedem ce face Rusia în Ucraina, în această perioadă.

Aşadar, să mergem pe calea democraţiei, a libertăţii, şi să rămânem ancoraţi în spaţiul occidental căruia îi aparţinem deplin.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.