Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Romeo-Daniel Lungu, PSD.

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Declaraţia politică de astăzi se referă la o mare realizare pentru judeţul Buzău, şi anume Geoparcul Internaţional UNESCO Ţinutul Buzăului, o oportunitate reală de dezvoltare sustenabilă a judeţului.

Ţinutul Buzăului, cu cele 18 comune componente, a obţinut săptămâna trecută validarea oficială ca Geoparc Internaţional UNESCO. După 16 ani de efort comun, teritoriul a fost, în sfârşit, recunoscut pentru valorile naturale şi culturale de importanţă globală.

Proiectul de acreditare a Ţinutului Buzăului ca Geoparc Internaţional UNESCO este, de departe, cel mai amplu proiect de dezvoltare locală pentru judeţul Buzău, reprezentativ pentru toată zona de Sud-Est şi chiar pentru ţară, fiind al doilea Geoparc de un asemenea fel din România. Din punct de vedere administrativ, teritoriul cuprinde 18 comune din zona de deal şi munte din nord-vestul judeţului Buzău, adună peste 45.000 de locuitori şi 1.036 de kilometri pătraţi.

Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi sunt doar câteva dintre cele mai renumite atracţii ale acestei regiuni. Geoparcul are 40 de milioane de ani de istorie geologică şi culturală.

Titlul de Geoparc Internaţional UNESCO este rezultatul unei colaborări eficiente între instituţiile centrale, locale şi cetăţeni. Trei dintre instituţii s-au implicat, totuşi, activ în procesul de obţinere a statutului de Geoparc Internaţional UNESCO: Consiliul Judeţean Buzău, care a asigurat suportul administrativ şi financiar, Universitatea din Bucureşti, care a iniţiat şi asigură coordonarea ştiinţifică a proiectului, şi Asociaţia Ţinutul Buzăului, care a contribuit la realizarea infrastructurii de vizitare, a realizat dosarul de candidatură şi care este responsabilă pentru gestiunea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO.

Proiectul a fost conceput ca o componentă a unei strategii de dezvoltare a activităţilor turistice din zonă. În 2007, Consiliul Judeţean Buzău, în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cu autorităţile publice locale şi naţionale, au demarat procesul de creare a Geoparcului Ţinutul Buzăului, adaptând recomandările UNESCO la condiţiile locale. Ulterior, în 2008, a fost creată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ţinutul Buzăului de către Consiliul Judeţean Buzău şi consiliile locale ale comunelor componente. Mai apoi, au fost demarate demersurile juridice pentru obţinerea statutului de Geoparc UNESCO.

Începând cu anul 2016, la nivelul Consiliului Judeţean Buzău proiectului i-a fost acordată o atenţie deosebită, fiind considerat principala oportunitate de promovare a turismului buzoian. Prin noul statut ar trebui să atragem finanţări şi investiţii în tot mai multe domenii de activitate, iar recunoaşterea ca Geoparc Internaţional UNESCO reprezintă o oportunitate majoră din punct de vedere economic, social şi cultural.

Astăzi, nu pot decât să fiu mândru că am făcut parte din echipa Consiliului Judeţean Buzău, care a susţinut Ţinutul Buzăului în procesul de acreditare ca Geoparc Internaţional UNESCO. Îndemn toate ministerele de resort să susţină dezvoltarea zonei şi a proiectelor care vor duce la transformarea Ţinutului Buzăului într-un magnet pentru turişti, cu efecte pozitive considerabile asupra locuitorilor şi dezvoltării economice a zonei.

Vă mulţumesc.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.