Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu. Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchal.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Glasul Bucovinei» riscă să nu se mai audă".

Bucuria participării în perioada 19-21 septembrie 2013 la cea de-a XII-a ediţie a Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului "Eugeniu Coşeriu", eveniment ştiinţific cu o tradiţie de 23 de ani care se transformă, de fiecare dată, într-o întâlnire de suflet a românilor din Bucovina alături de cei din Republica Moldova şi alte spaţii româneşti, a fost pentru mine şi un prilej de profundă mâhnire.

Am aflat cu dezamăgire că una din publicaţiile de limbă română de excepţie care apar la Cernăuţi, editată sub conducerea Institutul Cultural Român începând cu 1994, care a reunit importante studii şi cercetări despre tradiţia românească a Bucovinei, semnate de autori români şi străini, revista "Glasul Bucovinei", riscă să nu mai beneficieze de finanţare pentru tipărire.

Redactorul-şef al publicaţiei, doamna prof.dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române şi director al Editurii "Alexandru cel Bun", mi-a prezentat situaţia în care se află revista. În mod cert, lipsa de finanţare din partea Institutului Cultural Român pentru numerele 3-4/2012, dar şi lipsa răspunsului la Memoriul adresat de colectivul redacţiei şi înregistrat cu nr. 9434 din 26 august 2013, ne trezesc suspiciunea că apariţia acestei publicaţii va fi oprită.

Nu vorbim despre o revistă oarecare, ci despre una al cărui rol este de a intensifica legăturile României cu Diaspora, menţinând viu spaţiul Bucovinei.

De-a lungul celor 19 de ani existenţă, "Glasul Bucovinei" şi-a propus, în primul rând, recuperarea adevărului istoric: cronologia istorică şi politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte din viaţa spirituală, dicţionare bibliografice, monitorizarea informaţiilor publicate în presă, portretele reprezentanţilor ştiinţei şi culturii româneşti din Bucovina, memorialistică, demografie, creaţie literară, artă, etnografie şi folclor. "Glasul Bucovinei" se aude în România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia, precum şi în alte ţări din Europa şi din lume, având o importantă dimensiune istorică ce provine din faptul că denumirea a fost preluată de la ziarul cu acelaşi nume fondat în 1918, la Cernăuţi, de către profesorul Sextil Puşcariu, pentru susţinerea românismului.

În acest context, stimaţi colegi, suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă instituţiile statului român mai susţin valorile românismului.

Cunoaştem prea bine faptul că, sub mandatul domnului Andrei Marga la conducerea ICR, nu mai puţin de 6 publicaţii culturale din Basarabia, finanţate de Institutul Cultural Român, au încetat să mai apară: "Contrafort", "Sud-Est cultural", "Semn", "Destin Românesc", "Clipa", "Limba Română". Două dintre acestea, "Contrafort" şi "Semn", au fost sprijinite încă de la înfiinţare de Fundaţia Culturală Română condusă de Augustin Buzura, fundaţie devenită Institutul Cultural Român, fiind susţinute ulterior şi sub mandatul lui Horia Roman Patapievici. Ştim cu toţii că o viaţă literară românească nu poate exista fără o presă culturală.

Cred cu tărie că actualul preşedinte al Institutului Cultural Român, domnul dr. Lilian Zamfiroiu, nu va dori să îşi asocieze numele de un nou eşec al instituţiei pe care o conduce, eşec care s-ar răsfrânge puternic asupra dimensiunii politicilor culturale ale României.

Stimaţi colegi,

Alături de interpelarea pe care am depus-o ieri, fac această declaraţie politică în speranţa că bunele intenţii ale Institutului Cultural Român, ale noii conduceri a acestuia, se vor impune în vederea promovării în continuare a revistelor româneşti din întreg spaţiul românesc. Îmi doresc să putem participa, ca invitaţi, la sărbătorirea a 20 de ani de existenţă a "Glasului Bucovinei", în 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.