Tamara-Dorina Ciofu
Tamara-Dorina Ciofu

Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 2019

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.94/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 2019

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.18 Tamara-Dorina Ciofu - declaraţie politică având ca obiect "Facilitarea accesului la educaţie vocaţională a tinerilor cu nevoi speciale, pentru dezvoltarea unei pieţe a muncii incluzive în România";

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu, deputat de Botoşani.

Vă rog, doamnă doctor.

Se pregăteşte colega mea, Elvira Şarapatin, de la Gorj.

Video in format Flash/IOS

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice de astăzi - "Facilitarea accesului la educaţie vocaţională a tinerilor cu nevoi speciale, pentru dezvoltarea unei pieţe a muncii incluzive în România".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Stadiul de dezvoltare al societăţii se reflectă pe lângă nivelul economic şi social şi în modul prin care fiecare stat îşi tratează membrii săi cei mai vulnerabili.

Acţiunile din cadrul fiecărei administraţii centrale şi locale trebuie să se implice mai mult şi să susţină accesul la educaţie adaptat tinerilor cu dizabilităţi, cu focalizare pe învăţământul vocaţional şi profesional. Astfel, se poate asigura angajarea tuturor acelor persoane cu nevoi speciale care pot munci, oferindu-le resurse suficiente pentru o viaţă independentă, demnă, care stimulează participarea socială a celor care nu pot munci la un moment dat.

În acest sens, avem nevoie de programe dedicate şi de instrumente de monitorizare a situaţiei copiilor şi tinerilor cu CES. Persoanele cu dizabilităţi ar trebui încurajate, mai mult decât în prezent, să participe la piaţa muncii în funcţie de capacitatea lor funcţională şi să nu fie considerate o problemă de asistenţă socială, ci ca un segment special al forţei de muncă.

În România, copiii cu dizabilităţi au acces la diferite forme de educaţie şi pot fi înscrişi, în funcţie de gradul de dizabilitate, în sistemul de învăţământ special sau în învăţământul de masă. Copiii cu deficienţe medii, cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj, cu tulburări socio-afective sau de comportament sunt integraţi în şcolile de masă, unde pot beneficia de servicii educaţionale de sprijin.

În acest sens, consider că trebuie să avem în vedere următoarele aspecte:

  • Locuri speciale la licee şi şcoli de meserii pe modelul locurilor rezervate pentru romi. Copiii cu dizabilităţi neuropsihice fac parte dintr-o categorie defavorizată, sistemul nu le oferă suficient personal de suport, şcolile speciale nu îi pregătesc pentru viaţă şi, deşi pot avea abilităţi deosebite, nu au acces la învăţământ de calitate şi, pe cale de consecinţă, la integrare pe piaţa muncii. Devin astfel asistaţi social pentru tot parcursul vieţii, costând statul mult mai mult decât dacă ar deveni funcţionali şi cât mai independenţi.
  • Incluziune reală, astfel încât fiecare unitate de învăţământ să fie obligată să integreze între 5% şi 10% copii cu CES, cât şi o distribuire uniformă a personalului de suport: profesori de sprijin, logopezi, consilieri.
  • Profesionalizarea facilitatorilor şcolari, astfel încât aceştia să aibă un statut profesional şi să beneficieze de o pregătire formală completă şi dedicată fiecărei deficienţe.
  • Adaptarea programei şcolare şi a instrumentelor de lucru specifice fiecărei dizabilităţi.
  • Training gratuit, formal pentru stimularea cadrelor didactice care integrează în învăţământul de masă copii cu dizabilităţi încadraţi în grad de handicap.
  • Programe antistigmatizare în şcoli, astfel încât elevii cu cerinţe educative speciale şi cei cu dizabilităţi să nu mai fie discriminaţi în şcoli şi nici de către colegi şi nici de cadrele didactice. Este important să se dezvolte sentimente de toleranţă, înţelegere şi sprijin pentru copiii cu CES.
  • Personalul de sprijin din unităţile de învăţământ vocaţional şi profesional să fie angajat în funcţie de numărul copiilor cu CES care învaţă în aceste licee.
  • Dezvoltarea infrastructurii specifice pentru elevii cu deficienţe, cum ar fi: căi de acces, cabinete, facilităţi de recuperare.
  • Adoptarea în curricula de învăţământ, la decizia şcolii, a unor activităţi special destinate sprijinirii progresului elevilor cu nevoi educaţionale speciale, cum ar fi educaţie remedială, programe după ore, educaţie incluzivă.

Vă mulţumesc.

Tamara Ciofu, deputat al PSD Botoşani.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă doctor.