Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua Bunei Vestiri, 25 martie a fiecărui an, este ziua în care grecii şi filoelenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Naţională a Republicii Elene.

Principiile fundamentale ale creştin-ortodoxiei şi cele ale democraţiei participative, cu rădăcinile adânc înfipte în istoria tumultuoasă şi fascinantă a Greciei, au fost cele care au stat la temelia premiselor simbiozei forţelor care la 25 martie au declanşat Revoluţia elenă din 1821.

Sărbătoarea unei naţiuni este un bun prilej să reflectăm asupra reperelor istorice ale acesteia, dar şi la viitor. Reperele istorice nu pot exista fără oameni - de cele mai multe ori aceştia fiind eroi -, dar nici oamenii nu îşi pot clădi viitorul fără repere.

Pentru reperul istoric - 25 martie 1821, toţi cei care în Grecia şi în afara ei au contribuit la succesul Revoluţiei elene sunt eroi, numele lor fiind echivalent cu patriotismul. Pe aceştia îi cinstim astăzi, pe toţi cei care au slujit idealurile revoluţiei sub sceptrul cărţii, sub semnul crucii, sau cu arma în mână.

Inspiraţi şi mobilizaţi de ideile iluministe ale lui Rigas Feraios şi Adamantios Korais, stăpâniţi de dorinţa de libertate, grecii şi-au coagulat energiile istorice şi, pe 25 martie 1821, după ce arhiepiscopul de Patras, Germanos, a proclamat începutul luptei de eliberare naţională şi a binecuvântat steagul Revoluţiei Elene la Mănăstirea Agia Lavra, au început luptele pentru crearea unui stat independent.

Sub deviza "Libertate sau moarte!", în Grecia şi în afara ei au izbucnit numeroase revolte antiotomane. Actele de eroism ale grecilor şi ale celor care le-au împărtăşit idealurile s-au desfăşurat în anul 1821 şi pe teritoriul Moldo-Valahiei - la Iaşi, Galaţi, Drăgăşani, Mănăstirea Secu sau Sculeni, localităţi care sunt scrise cu litere de aur în istoria Greciei, alături de Maraton, Salamina, Termopile, Constantinopole, Missolonghi şi exemplele pot continua.

Revoluţia Elenă, declanşată în anul 1821, a durat 9 ani. O succesiune de victorii, dar şi de înfrângeri, cu sacrificii umane şi pierderi materiale incomensurabile, un şir de evenimente politice şi demersuri diplomatice care, în anul 1830, aveau să se materializeze în recunoaşterea statului grec independent.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Protagoniştii Revoluţiei elene ne-au dovedit o dată în plus că pentru un ţel naţional avem nevoie de unitate, că nicio luptă nu se pierde înainte de a fi dată şi nicio luptă nu este sortită înfrângerii dacă cei care o poartă o fac în numele dreptăţii şi pentru libertate.

Solidaritatea, jertfa de sine, credinţa într-un viitor mai bun, încrederea în biruinţă au fost valorile care i-au hrănit pe grecii revoluţionari şi trebuie să ne anime astăzi pe noi, în vremurile dificile pe care le trăim.

Cu acest gând, membrii Uniunii Elene din România trăiesc în această zi momente de mare încărcătură emoţională şi organizează ample manifestări culturale în memoria celor care prin jertfă au devenit nemuritori.

Cel mai bun mod de a onora sărbătoarea Bunei Vestiri şi a-i omagia pe eroii noştri este de a ne pregăti inimile în aşa fel încât pentru fiecare decizie grea pe care suntem chemaţi să o luăm, să ne punem mereu iubirea şi devotamentul în slujba lui Dumnezeu şi a Patriei.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumim, domnule deputat.