Parliamentary debates

Domnul Ioan Mang:

"Electrificarea totală, între oportunităţi şi mit"

Filosofia actuală la nivelul conducerii Uniunii Europene, cu efecte în toate statele membre, mai ales la nivel legislativ, este aceea a electrificării totale, adică eliminarea arderii directe a combustibilului din ecosistemul energetic, motivată de faptul că acest proces produce emisii de gaze cu efect de seră şi alimentarea reţelei electrice din surse fără carbon, eliminând restul combustibililor fosili.

Este o filosofie, desigur, optimistă, motivată, probabil, de bune intenţii, dar care, din mai multe motive extrem de reale, ne poate pune într-o situaţie extrem de delicată sau de-a dreptul periculoasă.

Astfel, conform specialiştilor, o bună parte din energia electrică se pierde în însuşi procesul ei de producţie, continuând apoi în timpul transportului şi distribuţiei, ca să nu mai vorbim despre stocare.

Pur şi simplu, iar aici vorbim despre realitate, nu despre filosofie, tehnologia nu a ajuns încă la nivelul bunelor intenţii ale birocraţilor europeni. Reţeaua în sine nu are capacitatea, nicăieri în UE, de a gestiona o electrificare completă.

De asemenea, un sistem 100% electric, provenit din surse regenerabile, ignoră factorul vreme. Energia solară, eoliană sau chiar hidro depind de vreme.

Nu în ultimul rând, producerea, în sine, de electricitate, pe tot lanţul, inclusiv producerea componentelor fizice necesare, panouri solare, eoliene, baterii, cabluri şi altele, presupune un proces care este departe, foarte departe, de a fi unul curat.

Mai mult, înlocuirea tuturor combustibililor fosili, în sectorul transporturilor, de exemplu, depăşeşte, în realitate, orice capacitate de producţie, combinată, a ţărilor UE, din surse regenerabile. Este, pur şi simplu, o realitate.

Şi, peste toate aceste realităţi, ne mai confruntăm cu una: reţelele electrice pot să cadă. O societate dependentă de o singură sursă de energie se pune astfel singură în pericol de a rămâne blocată în astfel de cazuri, cu pierderi catastrofale.

Pentru toate aceste motive, expuse extrem de succint şi de schematic, apelul meu pentru următorul mandat, atât al Parlamentului European, dar şi al Parlamentului României, este acela de a gândi şi de acţiona echilibrat, fără isterii dogmatice, şi de a crea un mix energetic care să ne permită nu doar să protejăm mediul, aşa cum ne dorim cu toţii, dar şi să putem funcţiona, ca societate, la nivel de afaceri, de industrie, fără pericolul, real şi permanent, pe care dependenţa autoimpusă de o singură sursă de energie, electricitatea, îl aduce.