Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu

Sittings of the Chamber of Deputies of November 5, 2002

Sittings of the Chamber of Deputies of November 5, 2002

  1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.2 Adrian Moisoiu - încercarea de a "demonstra un adevăr: Este greu să fii român în judeţul Mureş, dar cel mai greu e să fii român în judeţul Harghita";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Poftiţi, domnule deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E greu să fii român în Ţara ta. E foarte greu să fii român în judeţul Mureş, dar cel mai greu e să fii român în judeţul Harghita!

Acest adevăr voi încerca să-l demonstrez prin câteva exemple, ce provin din situaţia social-explozivă care domneşte în Ţară, cât şi din existenţa unui protocol mârşav încheiat între un partid politic efemer la guvernare - PSD, şi o uniune culturală apreciată ilegal drept partid politic - UDMR.

E greu să fii român în România, atunci când populaţia apreciază că Ţara merge într-o direcţie greşită, dar îi votează pe cei care ne conduceau sau ne conduc încă… O singură dată a încercat să procedeze altfel, în 1996, dar a căzut din lac în puţ…

Cine este răspunzător pentru dezastrul care domneşte peste tot? Oamenii simpli sau cei care ne-au condus: FSN, PDSR, CDR, adică PNL + PNŢCD + PD împreună cu UDMR, iar acum PSD şi PUR împreună cu acelaşi UDMR?

Cine a iniţiat exportul de inteligenţă şi a alungat mii de tineri aiurea pe meridianele globului, îndepărtându-i de un viitor pe care trebuiau să-l aibă aici, la noi acasă?

Cine a permis atâtea tunuri financiare (Safi, FNI, Bancorex, Sovata, Combinatul Siderurgic Reşiţa, Societatea Naţională a Tutunului Românesc şi multe, multe altele), pentru a-şi satisface clientela politică?

Dacă e greu să fii român în România, atunci e şi mai greu în judeţul Mureş, acolo unde pe lângă criterii politice, românii sunt divizaţi şi pe criterii religioase, acolo unde, pe lângă greutăţile vieţii de zi cu zi, fiinţează terorismul şi provocările udemeriste, palpabile sub toate formele.

Cine i-a separat pe copiii români de copiii maghiari din şcolile unde învăţau împreună, i-a dat afară ca pe nişte măsele stricate pe părinţii lor de la locurile de muncă, a provocat conflictul de la 20 martie 1990?

Aici se duce o politică permanentă, abilă şi eficientă de maghiarizare, aici nervii sunt permanent puşi la încercare şi vigilenţa mereu trează.

Este politica paşilor mărunţi, promovată de UDMR, susţinută de un protocol de colaborare PSD - UDMR care se reînnoieşte anual şi care se manifestă prin sfidarea autorităţii statului român prin cele mai diverse acţiuni: nedepunerea sau depunerea unor coroane în bernă la sărbătorirea Zilei Naţionale a României, ridicarea şi dezvelirea de statui ale unor criminali de război care au ucis cu sânge rece zeci de mii de români, începând cu cei 13 generali executaţi în 1848, continuând cu Horthy, criminalul de război Wass Albert sau, mai recent, Kossuth Lajos.

Şi dacă UDMR sfidează şi batjocoreşte poporul român, aceasta se face cu sprijinul conducătorilor noştri, a unor inconştienţi care le permit să arboreze steagul naţional al Ungariei pe teritoriul României, să dezvelească basoreliefuri fără a avea aprobările necesare, să pregătească autonomii pe care să le marcheze cu table indicatoare bilingve şi care sfidează Legea administraţiei publice locale. UDMR-ul îşi permite cheltuirea a miliarde de lei din banii publici pentru montarea plăcuţelor bilingve acolo unde recentul recensământ nu consemnează un procent de 20% minoritari, extinzând legea la cătune sau cartiere (de exemplu cartierul Hetiur sau chiar municipiul Sighişoara). Este necesar de ştiut că de multe ori numele localităţii tradus în limba maghiară nu are nimic comun cu denumirea ei în limba română !

Cum poate fi interpretat faptul că, la o lună şi jumătate de la deschiderea anului şcolar, nu sunt manuale de limba română, istorie şi geografie pentru elevii care studiază în limba maghiară?

Şi dacă în judeţul Mureş este situaţia aceasta, cum este ea în judeţul Harghita, unde românii sunt minoritari, găsindu-se într-o proporţie de circa 14%? Acolo, muzeele româneşti sunt transformate în muzee secuieşti şi nici măcar cimitirele nu le mai aparţin!

Distinşi domni pesedişti, amintirea suferinţelor şi masacrelor suferite în anii '40, nu pot fi uitate de românii ardeleni niciodată, oriunde ar trăi ei!

Scoaterea la înaintare a lupului, fiindcă aşa defineşte un proverb pe cel ce-şi schimbă părul dar îşi menţine năravul, mă refer la obscurul dumneavoastră purtător de cuvânt, Cosmin Guşă, ieri cederist azi un remarcabil pesedist, care înalţă ode armoniei PSD-UDMR, deşi UDMR militează pentru eliminarea din Constituţie a sintagmei "stat naţional unitar", dovedeşte că PSD s-a angrenat într-o dragoste nechibzuită: iubeşte pe cine nu merită!

De aceea, afirm: e greu să fii român în ţara ta! Dar în judeţul Mureş? Dar, mai ales, în judeţul Harghita ?

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.