Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Armaş. Va urma domnul Ştefan Baban.

Domnul Iosif Armaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu două zile, la 8 decembrie, s-au împlinit 11 ani de la intrarea în vigoare, în urma adoptării prin referendum naţional a actualei Constituţii a României.

La 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% dintre cetăţenii cu drept de vot, s-a încheiat o etapă extrem de importantă din istoria recentă a României.

Anterior acestei date, la 21 noiembrie 1991, un număr de 414 parlamentari au votat pentru Constituţie, iar 95 împotrivă.

Constituţia adoptată atunci a reprezentat documentul care a marcat ruptura definitivă cu trecutul totalitar şi a statornicit instituţiile fundamentale ale statului democratic.

Este unanim recunoscut astăzi faptul că Legea fundamentală a României este fidelă tradiţiilor democrate şi ale ţării noastre, dar şi expresia unei modernităţi speciale la data adoptării ei de către numeroşi oameni politici de renume din ţară şi din străinătate.

Perioada celor 11 ani de la intrarea în vigoare a Constituţiei poate fi caracterizată prin mai multe puncte de vedere.

Receptarea Constituţiei de către societate a fost pozitivă. Starea de constituţionalitate s-a consolidat treptat, supremaţia Constituţiei nu mai este astăzi contestată, iar democraţia constituţională din ţara noastră şi-a dovedit, prin proba urnelor, alternanţe succesive la putere, viabilitatea şi vigoarea.

Constituţia adoptată în 1991, fapt demn de remarcat, reface şirul constituţiilor democratice adoptate în trecut şi rupt brutal în 1948 de constituţia puterii comuniste.

Constituţia din 1991 este prima constituţie a statului român adoptată de o Adunare Constituantă special aleasă în acest scop şi este, de asemenea, prima constituţie română aprobată de popor în urma unui referendum naţional.

Legea fundamentală a statului, ca orice act normativ, nu este şi nu poate fi eternă. Mutaţiile intervenite în societatea românească din ’91 încoace, determinată în principal de dezideratul major al intrării ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO, dar şi numeroasele forme pe plan politic, social şi economic, legitimitează ideea revizuirii şi schimbării unor prevederi ale Constituţiei.

Procesul de revizuire a legii fundamentale se află în primă desfăşurare. Adaptarea Constituţiei la noile realităţi, la noile sfidări ale viitorului trebuie tratată cu maximă seriozitate şi subsumată opţiunilor strategice ale României: integrarea deplină în Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană, imperative care întrunesc un puternic consens naţional şi faţă de care nu există alternative raţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.