Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Liviu Bara, va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domul Radu Liviu Bara:

Va mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se intitulează "Domnul Ion Iliescu, preşedinte al României."

Iubit până la adulare de unii, contestat, chiar cu ură, de alţii, domnul Ion Iliescu, preşedinte al României, rămâne cel mai apreciat om politic din ţară. Dotat cu multă inteligenţă, şarm şi o mare putere de muncă, domnia sa a reuşit, de-a lungul timpului, sa treacă peste multe momente dificile, dar şi să realizeze multe lucruri bune, pentru care este extrem de apreciat.

De multe ori, s-a spus că nu reuşeşte sa-şi aleagă colaboratorii şi trebuie recunoscut că nu o data, a fost trădat de aceştia. şi am vedere, în principal, criza care s-a declanşat prin desprinderea din PDSR a unei aripi, intitulată "APR", care s-a prăbuşit înainte de a se lansa.

Cunoscut încă dinainte de 1989, prin opoziţia sa faţă de unele proiecte megalomane promovate de fostul preşedinte comunist, domnul Ion Iliescu a avut mult de suferit, atât din punct de vedere profesional, social, cât şi din punct de vedere personal.

În primele zile ale revoluţiei, numele său era pe buzele multor revoluţionari, care vedeau în domnia sa salvarea României, ruperea sa de trecut. Apariţia sa în ziua de 22 decembrie 1989, când proclama existenţa unei ţări numită România, democrată şi europeană, urmată de elaborarea şi prezentarea primei platforme-program a Frontului Salvării Naţionale, a adus mari speranţe oamenilor.

O perioadă relativ tulbure în viaţa politică a ţării a creat suspiciuni în rândurile unor personaje, considerate de ele însele "elitiste", dar victoria zdrobitoare în alegerile din mai 1990 s-a dorit a fi dătătoare de speranţă şi linişte.

Numind prim-minstru un om care nu avea prea multă experienţă, nu numai că nu a relansat economia, dar aceasta a prezentat un regres, care a încurajat o stare de nemulţumire în rândul tuturor categoriilor de persoane.

Câştigând lejer şi alegerile din 1992, numeşte în funcţia de prim-ministru un specialist în economie, care, cu toate eforturile depuse, nu reuşeşte decât mici progrese.

Pierzând alegerile din 1996, în faţa unui om aflat atunci "pe val", dar care a clacat în scurt timp, domnul Iliescu a început reorganizarea partidului. Deşi trădat, aşa cum spuneam, de unii foşti colaboratori, are meritul de a fi pus bazele unui partid puternic, cu multa priză la alegători, partid care a câştigat alegerile din 2000, concomitent cu revenirea domniei sale în funcţia de Preşedinte al României.

De la această dată, România este văzută cu totul altfel de străinătate, reuşindu-se multe acţiuni, cum ar fi: aderarea României în structurile nord-atlantice, efectuarea unor importanţi paşi în integrarea în Uniunea Europeană, semnarea tratatului cu Federaţia Rusă şi a multor alte tratate.

Aceste acţiuni, coroborate cu o vădită îmbunătăţire a situaţiei economice, ne conduc la ideea ca acest ultim mandat a fost cel mai fructuos.

În ziua de 3 martie a.c., mii de cetăţeni au dorit să-l felicite la Palatul Cotroceni şi să-i ureze numai de bine. Este surprinzătoare poziţia unor indivizi din presă, meschini în cuget şi gândire, care aseamănă aceste manifestări sincere ale oamenilor cu cele de odinioară, când oameni aduşi din toate colţurile ţării, vaccinaţi şi bine identificaţi, aduceau osanale foştilor "iubiţi conducători".

Eu, personal, îi urez din tot sufletul, şi de la acest microfon: "La mulţi ani!" şi sunt convins ca şi după expirarea mandatului de preşedinte al ţării va continua sa fie cel mai bun om politic al României. mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.