Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.-ului, domnul Dan Mihai Marian.

Domnul Dan Mihai Marian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Recent au apărut în presă o mulţime de informaţii privind dosarele de privatizare ale RAFO Oneşti şi ARO Câmpulung.

După plecarea PSD de la putere şi dispariţia sinistrului ministru al privatizării, domnul Ovidiu Muşetescu, în paranteză fie spus, fost secretar de partid la Uzinele Titan din Bucureşti, Curtea de Conturi a identificat o mulţume de nereguli în ceea ce priveşte cele două privatizări şi a sesizat Parchetul şi Departamentul naţional anticorupţie.

Schema privatizărilor eşuate în cazul RAFO Oneşti şi ARO Câmpulung merită menţionată, deoarece o găsim replicată şi în cazul altor privatizări sau tunuri date statului de mai mic răsunet, ce-i drept, sau poate îndeajuns mediatizate de presă.

Fostul secretar de partid comunist, Ovidiu Muşetescu, a privatizat respectivele societăţi în lipsa unor programe de restructurare, ceea ce a determinat un interes scăzut din partea investitorilor. Privatizările s-au derulat, de obicei, cu un singur ofertant, sfidând normele concurenţei libere. De exemplu, statul a obţinut pe RAFO 1,5 milioane dolari, dar a şters datorii de 12o milioane dolari. La ARO Câmpulung, unicul ofertant, necunoscuta Crosslander oferă un preţ de 35 de ori mai mic decât cel real, însă statul îi şterge datorii de 38 milioane de dolari şi îi permite să vândă activele.

Aceste două exemple de tunuri date statului român sunt deja scheme clasice. Pot fi studiate în manualele care tratează despre condiţia postdecembristă patronată de foşti activişti comunişti, deveniţi experţi în privatizare şi dezvoltare economică.

Acesta este capitalismul fără capitalişti despre care se vorbeşte în cărţile de politologie şi economia tranziţiei. Dacă dorim să ne facem inimă rea, n-avem decât să facem un simplu calcul aritmetic şi vom vedea cu cât a fost păgubit statul român în toţi aceşti ani de guvernare pesedistă, iar când spun statul român, mă refer la toţi contribuabilii care au trebuit să plătească găurile lăsate de PSD şi comisioanele luate de unii şi de alţii.

După cum vă spuneam, schemele acestea de privatizare, tunuri efective date statului, s-au aplicat pe tot cuprinsul ţării. Astfel s-au făcut praf şi pulbere societăţi care, poate o să vă surprindă, chiar erau profitabile pentru economia locală.

Şi în judeţul Vaslui s-au derulat astfel de privatizări profitabile pentru PSD. în anul 2002, SC Avrom SA Bârlad, a doua societate din România după Carbochim Cluj-Napoca, care produce pietre abrazive, a fost privatizată prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către o societate necunoscută S.C. Metarom Import-Export SRL Bucureşti (conform contractului de vânzare-cumpărare acţiuni încheiat cu APAPS nr. 26/13.IX.2002 precum şi actelor adiţionale nr. 1/13.VI.2003 şi nr. 2/15.IX.2003).

În loc să se preocupe de rentabilizarea economică a societăţii şi de aducerea ei pe profit, SC Metarom Import-Export SRL gajează activele societăţii, după care dă în judecată AVAS-ul şi SC Avrom S.A. Bârlad, chipurile pentru nerespectarea clauzelor prevăzute în contractul de privatizare.

Mai mult decât atât, SC Metarom Import-Export SRL are tupeul să ceară despăgubiri AVAS-ului de zece miliarde de lei.

Printr-o întrebare parlamentară adresată AVAS am solicitat acestei instituţii să ne explice cum a fost posibilă gajarea activelor SC Avrom SA Bârlad imediat după privatizarea cu necunoscuta SC Metarom Import Export SRL Bucureşti. Este interesant de aflat cine sunt responsabilii AVAS care au perfectat acest contract de privatizare şi, de asemenea, de ce nu a dat AVAS-ul în judecată SC Metarom Import-Export SRL.

Societatea comercială Avrom are acum gajate activele şi datorii de peste 200 miliarde de lei şi toate acestea s-au petrecut în perioada 2002-2004. Fostul director al societăţii bârlădene nu poate răspunde nimic deoarece este bolnav psihic în momentul de faţă. SC Avrom a fost făcută praf în timp ce noi importăm pietre abrazive pentru necesarul altor firme româneşti, deoarece Carbochim Cluj-Napoca nu poate acoperi toată cererea internă.

Pe piaţa românească era loc şi pentru întreprinderea bârlădeană, iar cei 120 de oameni care sunt disponibilizaţi în momentul de faţă ar fi putut să aibă de lucru lejer şi să primească salarii bune cu care să-şi întreţină familiile.

Şi astfel ajung bieţii oameni dependenţi de ajutoarele sociale ale statului, iar PSD-ul se zbate pentru grijile familiilor lor.

În perioada imediat următoare voi identifica toate societăţile ruinate de PSD în perioada 2000-2004 în judeţul Vaslui. Le voi aduce la cunoştinţa opiniei publice şi voi cere pedepsirea tuturor celor care se fac vinovaţi de aceste ţepe date contribuabilului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.