Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Mihai Apostolache, de la PSD.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe măsură ce se apropie momentul integrării în uniunea europeană cresc exponenţial tranzacţiile imobiliare. Pe de o parte, persoane fizice sau juridice, bine informate, care au fler în afaceri şi bani, cumpără clădiri şi terenuri, indiferent de starea lor, situate în zone atractive ori în zone cu potenţial european.

De cealaltă parte, vânzătorii care oferă chilipiruri: persoane în vârstă care nu îşi mai pot permite cheltuieli mari pentru întreţinerea şi impozitul proprietăţilor lor, moştenitori reîmproprietăriţi, amărâţi care au contractat credite pe care nu le mai pot duce.

Veţi spune, poate, că astea sunt legile economiei de piaţă: unii pierd, alţii câştigă! Şi aveţi perfectă dreptate!

Demersul meu, însă, nu se referă strict la aceste tranzacţii. Am constatat că, mai ales în ultimul an, şi autorităţile administraţiei publice locale şi, mai ales cele din mediul rural, au fost cuprinse de febra tranzacţiilor de acest gen. Nu vreau să fiu înţeles greşit: demersul meu nu doresc, în nici un caz, să fie perceput ca un act de imixtiune, ca o încălcare a principiului autonomiei locale. Doresc numai să atrag atenţia asupra câtorva lucruri importante pentru acestea. De pildă, cred că ar fi bine să le reamintim că, o dată cu momentul integrării, România va deveni din ce în ce mai atractivă pentru investitori şi, în consecinţă, preţurile terenurilor şi imobilelor vor creşte. Dar ceea ce mi se pare şi mai important de subliniat este faptul că aceste active aflate în domeniul privat al localităţilor se pot şi se vor putea constitui drept garanţii pentru credite interne sau externe, fără de care dezvoltarea infrastructurii nu mai este posibilă.

Poate că am fost obişnuiţi, atâtea decenii, să ne descurcăm cum o fi. Cu şosele mai bune sau mai proaste, cu sau fără reţele de alimentare cu gaze, cu apă sau de canalizare, cu fabrici mai mult sau mai puţin poluante, cu alimente mai mult sau mai puţin sănătoase. Din 2007, dezvoltare durabilă vor fi cuvintele de ordine şi pentru România, din Bucureşti şi până în cel mai îndepărtat cătun.

Am ales astăzi ca să vorbesc despre viitor, cu optimism, nu numai pentru că sunt tânăr şi pentru că acest viitor mă interesează în mod direct, ci şi pentru că ne aflăm în Săptămâna Patimilor, în care nu avem dreptul să fim politicieni, ci oameni politici, oameni ai cetăţii, oameni!

De aceea, închei cu un gând bun, de sănătate şi sprijin pentru românii afectaţi de inundaţii şi cu urarea "Un Paşte fericit!" pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc.