Parliamentary debates

Domnul Mircea Duşa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Încă în anul 2008, grupurile parlamentare ale UDMR au depus un proiect de lege de modificare a Legii nr.315 din 2004. Această lege a stat mult şi bine în Senat, au venit noile alegeri, s-au constituit noile structuri, mai nimeni nu s-a ocupat de această lege, iar, la începutul anului 2009, conducerea Senatului a introdus o idee nouă - cea de clasare a anumitor legi, idee inexistentă în Constituţie, inexistentă în regulamentele celor două Camere, pentru că, în conformitate cu prevederile constituţionale, orice proiect de lege, iniţiativă legislativă, ajunsă odată pe ordinea de zi a uneia dintre Camere, îşi continuă cursul legislativ normal.

Ca atare, grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România au depus din nou acest proiect de modificare a Legii nr.315/2004. Iarăşi a stat mult şi bine în Senat, până când, în procedura destul de largă în care se aplică prevederea constituţională de aplicare a ideii adoptării tacite a unei legi, a ajuns la termenul final, urmând să treacă tacit, mă rog, în ultimele câteva zile, printr-o dezbatere mai zbuciumată în plen, de Senat.

Ce este această Lege nr.315 din 2004? Este cea care reglementează dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare.

De fapt, această lege este doar o preluare a unei alte legi care deja, la sfârşitul anilor '90, a trebuit să corespundă prevederilor Uniunii Europene. Actualmente, pentru că în 2004 s-a adoptat această lege, era necesar să ne compatibilizăm legislaţia Regulamentului nr.1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003. O normă unională care, după cum ştiu poate unii dintre dumneavoastră, este direct aplicabilă. Adică, anumite prevederi nu se pot modifica, nu trebuie să fie incluse în prevederile legislaţiei naţionale, ci trebuie să fie direct în aplicarea normelor.

Ce prevede acest regulament? Permiteţi-mi să dau azi citire numai prevederilor mai importante din acest regulament, pentru că, din marile declaraţii de genul: "Nu vom permite regionalizarea României", "Nu vom permite regionalizarea României pe baze etnice", "Nu vom permite împărţirea statului naţional unitar român", declaraţii fără niciun suport juridic care în ultimele zile au apărut în discursurile politice populiste din ţară, am dedus că aceşti oratori ori nu au înţeles sensul modificării legii, ori vor să dezinformeze populaţia, ceea ce m-a făcut să intervin la acest microfon.

Iată ce spune în preambul acest regulament: "Utilizatorii statisticilor exprimă o nevoie tot mai mare de armonizare pentru a putea dispune de date comparabile pentru ansamblul Uniunii Europene. Pentru ca piaţa internă să poată funcţiona sunt necesare norme statistice aplicabile colectării, transmiterii şi publicării statisticilor naţionale şi comunitare, astfel încât toţi comercianţii de pe piaţa unică să poată dispune de statistici comparabile. În acest sens, nomenclaturile constituie instrumente importante pentru colectarea, întocmirea şi difuzarea unor statistici comparabile."

Deci, este vorba de a avea un instrument statistic, prin care o ţară, Uniunea Europeană să poată funcţiona bine, economia acestor ţări să poată funcţiona bine, actorii, comercianţii să poată utiliza aceste instrumente.

"În consecinţă, toate statisticile statelor membre transmise Comisiei, care sunt împărţite pe unităţi teritoriale, ar trebui, dacă este necesar, să utilizeze nomenclatorul NUTS". Acesta arată astfel: NUTS 1 - 3 milioane la 7 milioane, număr minim, număr maxim; NUTS 2 - minim 800, maxim - 3 milioane; NUTS 3 - 150 minim, maxim 800 de mii. În cazul în care efectivul populaţiei dintr-un stat membru este mai mic decât pragul minim al unui anumit nivel al NUTS, statul membru constituie, în ansamblul său, o unitate teritorială NUTS al acestui nivel.

Având în vedere numărul maxim de 7 milioane, în mod evident, România nu poate, nici pentru cel mai mare nivel NUTS, deci, nu poate reprezenta un singur astfel de nivel, pentru că avem pe puţin mai mult de 3 ori numărul necesar pentru NUTS 1.

Iată ce ne spune Regulamentul despre cum trebuie să fie creionate aceste niveluri statistice: "Pentru ca statisticile regionale să fie comparabile, regiunile trebuie să aibă o dimensiune comparabilă din punct de vedere al populaţiei. Din această perspectivă, orice modificare a nomenclatorului NUTS ar trebui să facă structura regională mai omogenă din punctul de vedere al importanţei populaţiei.

De asemenea, ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă. Unităţile neadministrative (regiunile de dezvoltare la noi au un astfel de caracter) trebuie să reflecte circumstanţele economice, sociale, istorice, culturale, geografice sau de mediu."

Iată ce şi-a propus, de fapt, această lege. Nu a introdus regionalizarea ţării, pentru că ea poate fi realizată doar prin Constituţie, nici măcar nu a introdus o astfel de lege care să se ocupe cu regiunile de dezvoltare, nici măcar nu şi-a propus mărirea autonomiei acestei regiuni despre care toată lumea vorbeşte că ar fi necesară şi utilă ca să atragem mai mulţi bani europeni, ci ne-am propus ca să avem nişte regiuni de dezvoltare care să corespundă acestor idei. Noi avem două regiuni care au peste 3 milioane de locuitori, una chiar la aproape 4 milioane de locuitori, şi regiuni de dezvoltare neomogene. Toate sunt, cu excepţia celei de nord-est, toate sunt neomogene, sunt judeţe care nu au nicio legătură unele cu celelalte, nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere cultural. Dacă e să vorbim despre regionalizare, văd că mai toate partidele vorbesc, atunci când vorbesc de necesitatea modificării Constituţiei, de o regândire a administraţiei teritoriale a României. Această dezbatere, într-adevăr, trebuie să aibă loc şi e nevoie pentru modernizarea acestui stat, de această dezbatere, dar, la modificarea Constituţiei, nicidecum la modificarea acestei legi. Dacă dorim să avem o atragere mai bună a fondurilor europene, atunci trebuie să ne gândim cum să facem mai funcţionale aceste regiuni de dezvoltare.

Vă mulţumesc.