Parliamentary debates

Domnul Neculai Iftimie:

"Plafonarea plăţilor directe îi dezavantajează pe fermierii de succes din România"

România are o agricultură bipolară, cu un număr mare de ferme mici şi un număr redus de ferme medii şi mari, fiecare dintre acestea având un rol bine determinat.

Conform datelor oficiale, din circa 850.000 de beneficiari ai plăţilor directe, 95% au ferme între un ha şi 10 ha, şi practic doar circa 3% sunt ferme medii şi mari. Însă cele 3% din ferme utilizează 45% din terenul arabil al României şi asigură peste 75% din consumul de produse agro-alimentare al populaţiei.

Fermele mari din România asigură securitatea alimentară a populaţiei, producând hrană de calitate şi la preţuri accesibile pentru majoritatea consumatorilor de pe piaţa naţională, dar şi pentru export.

În condiţiile în care Comisia Europeană plafonează plăţile directe în agricultură pentru fermele mari şi medii, va fi afectată nu doar producţia vegetală, dar şi indirect fermele din producţia zootehnică care deţin terenurile necesare producţiei animaliere.

Fermele mici au desigur un rol foarte important în menţinerea zonelor rurale vii, mai ales cele de deal şi de munte, unde aceste forme sunt preponderente. Ele asigură autoconsumul, dar şi comercializează excedentul de producţie. În aceste condiţii, România trebuie să încurajeze şi să sprijine atât fermele mici, cât şi cele mari şi medii.

Aplicarea plafonării va introduce o birocraţie enormă pentru administraţie şi fermieri. Există riscul penalizării unor fermieri, care, prin imposibilitatea dovedirii unor date contabile foarte exacte, pot fi introduşi la plafonare. Prin aplicarea plăţii redistributive, în locul plafonării plăţilor directe, la nivelul 60.000-100.000 de euro/fermă/an, s-ar putea elimina această birocraţie.

În concluzie, prin aplicarea plafonării plăţilor directe pentru fermele mari şi medii, s-ar ajunge la creşterea importurilor agro-alimentare, deoarece fermele mici nu pot produce în compensaţie.

Mai mult, acest proces va contribui substanţial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.

România trebuie să susţină la Uniunea Europeană întărirea sprijinului pentru fermele mici, dar fără afectarea fermelor medii şi mari.

În plus, plafonarea ar conduce la o reducere importantă a subvenţiilor fermelor medii şi mari, respectiv cu 15%-20%.

Prin aplicarea plafonării, s-ar penaliza fermele competitive, în speranţa că s-ar putea face competiţie între fermele mici, prin simpla dublare a subvenţiei pe hectar pentru exploataţiile de câteva hectare.

Susţinerea neplafonării fermelor medii şi mari de către actualul Guvern trebuie să reprezinte o prioritate la negocierile cu Comisia Europeană.