Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"PSD susţine atât fermierii, cât şi consumatorii români"

Ştim cu toţii că avem o ţară nu doar foarte frumoasă, cu un relief variat, ci şi cu un sol deosebit de productiv. Este adevărat că producţia agricolă se află în strânsă legătură şi cu cantitatea de precipitaţii, precum şi cu oportunitatea producerii acestora, care contribuie la dezvoltarea diverselor culturi, însă trebuie să recunoaştem că mereu am beneficiat de recolte record, dincolo de estimările fermierilor.

La fel de justă şi de evidenţiat este şi contribuţia deciziilor adecvate, luate de conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Tocmai din aceste raţionamente, am demontat, anul trecut, în mai multe declaraţii politice zvonurile panicarde privind criza alimentară care trebuia să afecteze ţara noastră în special în 2022. Mai în glumă, mai în serios, "marea foamete autohtonă", anunţată cu surle şi trâmbiţe de opoziţie printr-o serie lungă de fake news şi preluată pe negândite de cârcotaşi, şi-a anulat singură reprezentaţia pe meleagurile noastre. Din fericire, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu penuria alimentară "programată" şi pentru ţările, care, la fel ca România, nu au mai avut, anterior, de suferit din cauza lipsei alimentelor principale şi nici secundare.

Şi totuşi, în ciuda unui parcurs normal privind asigurarea tuturor alimentelor necesare traiului cotidian al românilor, siguranţa alimentară, cât şi susţinerea fermierilor şi promovarea unor bune practici în agricultură reprezintă, în continuare, principalele priorităţi pentru Partidul Social Democrat. Iar aceste preocupări ale noastre au întâietate atât pe agenda factorilor decizionali din MADR, din Guvernul şi Parlamentul României, precum şi pe cele ale tuturor europarlamentarilor social-democraţi.

Aşadar, deşi disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în Uniunea Europeană şi cu atât mai puţin în ţara noastră, rămâne ca problemă doar accesibilitatea acestora. Şi când vorbesc despre inaccesibilitatea pentru unele produse alimentare, mă refer strict la gospodăriile vulnerabile. Se ştie că acest aspect defectuos este provocat de creşterea inflaţiei. Am mai invocat cauzele externe care generează aceste puncte nevralgice în economiile tuturor statelor europene, în special în cele ale ţărilor aflate în proximitatea conflictului armat din Ucraina, motiv pentru care consider că nu mai este nevoie să le repet.

Trebuie să ne axăm cu toţii, partide aflate la putere sau în opoziţie, pe soluţii, şi nu pe repetarea la nesfârşit, în spaţiul public, a cauzelor acestor neajunsuri. Din acest motiv, PSD a impus, prin miniştrii săi, mai multe măsuri adecvate de protecţie socială, care să asigure accesul tuturor la o alimentaţie cât mai sănătoasă. Iar de o atenţie specială s-au bucurat gospodăriile cu venituri mici, prin seria de măsuri de sprijin pe care le-am promovat în arcul guvernamental. Tocmai ca un astfel de neajuns să nu devină o problemă reală pentru gospodăriile vulnerabile, iniţiativa legislativă a PSD privind lanţul scurt de aprovizionare este încă o propunere fermă şi ambiţioasă pentru cadrul legal al României. Aceasta marchează tranziţia sistemului nostru alimentar către durabilitate şi rezilienţă şi va stabili, în acelaşi timp, şi o cale clară şi paşii măsurabili spre acest obiectiv.

Punctual, acest proiect de act normativ este destinat atât fermierilor români, cât şi consumatorilor pentru că susţine utilizarea produselor alimentare proaspete, de pe plan local. Alimentele din import vor fi achiziţionate doar dacă nu sunt produse şi la noi. Astfel, hrana românească devine prioritară în şcoli, spitale, unităţi militare şi în toate instituţiile publice care achiziţionează servicii de catering.

Oportunitatea acestei noi reglementări interne se suprapune sută la sută şi pe directivele Uniunii Europene din domeniu. Acestea indică achiziţionarea prioritară de produse alimentare din propria ţară. Lanţul scurt de aprovizionare va avea întâietate şi din perspectiva securităţii alimentare a ţării, fiind în acord şi cu Strategia europeană "Farm to Fork".

În egală măsură, odată stopat importul, din alte state, de fructe şi de legume, care cresc şi în ţara noastră, va fi anulată şi inflaţia care însoţeşte aceste transporturi, dar şi redusă poluarea rezultată din circulaţia acestor mărfuri prim mai multe state. Automat, nu vom mai susţine economiile ţărilor din care am importat până acum, ci pe cea autohtonă! Iar o astfel de decizie se dovedeşte salutară şi pentru sănătatea românilor, nu doar pentru portofelul individual sau bugetul statului. Mă refer la prospeţimea ofertei locale de hrană, deci la mai mulţi nutrienţi benefici.

Din nefericire, în ultimii 30 de ani, România a importat foarte multă mâncare procesată sau nu, în detrimentul agricultorilor locali. De asemenea, a fost afectată şi siguranţa alimentară. În plus, într-o proporţie considerabilă, deficitul comercial intern a fost şi el accentuat din pricina acestor importuri redundante.

Pe de altă parte, îmi exprim speranţa ca şi Comisia Europeană să propună cât mai curând posibil variantele de lucru atât de necesare reducerii risipei hranei, de cel puţin 50% până în 2030, de-a lungul lanţului alimentar. Sunt convins că, dacă vom ajunge să avem, la nivelul UE, desigur şi la cel al statului român, norme de etichetare mai adecvate şi transparente şi chiar interzicerea distrugerii alimentelor nevândute, vom reuşi a priori să facem economii substanţiale de resurse şi, în plus, să prevenim orice posibilă penurie.