Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul Cadar, de la PNL, dacă e în sală.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă voi referi astăzi la un subiect de maximă importanţă pentru viitorul agriculturii româneşti şi pentru economia noastră.

România, o ţară cu un potenţial agricol imens, se află într-o poziţie paradoxală - importăm majoritatea produselor alimentare din ţări cu un potenţial agricol inferior. Această situaţie este ruşinoasă şi are un impact negativ major asupra balanţei comerciale a ţării şi asupra producătorilor agricoli români.

În anul 2016, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150, care a adus modificări semnificative Legii nr. 321/2009. Modificările introduceau obligaţii clare pentru comercianţi, cum ar fi expunerea distinctă a produselor româneşti la raft, precum şi indicarea ţării de origine pe etichete.

Aceste măsuri au fost salutate de producătorii agricoli şi de societatea civilă, întrucât promovau produsele locale şi sprijineau lanţul alimentar scurt - un concept esenţial în politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Între anii 2016 şi 2020 însă, Guvernul nu a adoptat normele metodologice necesare pentru implementarea acestor prevederi. Această neglijenţă a făcut ca legile să rămână literă moartă, iar producătorii noştri au continuat să sufere din cauza comerţului inechitabil, a importurilor.

Mai mult, în anul 2020, majoritatea prevederilor din anul 2016 au fost abrogate, iar noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt a fost eliminată din legislaţia românească.

Această situaţie este total inacceptabilă. Avem nevoie de răspunsuri clare: de ce nu au fost adoptate normele metodologice între 2016 şi 2020? Cine răspunde pentru acest sabotaj? A fost emis vreun ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pentru implementarea acestor legi?

Ţinând cont de procesul legislativ atât de greoi în România, când proiecte de lege nu sunt examinate câte 10 şi mai mulţi ani, exprim ideea că Guvernul ar trebui să reintroducă în lege, prin ordonanţă de urgenţă, noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt şi obligaţia comercianţilor de a indica ţara şi regiunea de origine a produselor agroalimentare.

În acest sens, săptămâna trecută, am interpelat Guvernul şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, subliniind necesitatea ca acesta să ia măsuri concrete pentru a-i sprijini pe producătorii români, atât în ceea ce priveşte desfacerea producţiei, cât şi exportul.

Este esenţial să ne aliniem politicii agricole comune a Uniunii Europene şi să promovăm produsele româneşti nu doar pe plan intern, ci şi pe plan extern.

Lanţul scurt de aprovizionare nu este nici pe departe o măsură economică suveranistă, ci una perfect europeană, care, din păcate, este sabotată de partidele cocoţate în pomul puterii din 2016 încoace.

A sosit timpul să acţionăm decisiv pentru a proteja agricultura românească şi a asigura un viitor prosper ţării şi fermierilor români.

În final, adresez o întrebare care sper să fie amplificată de ecoul acestei săli, şi anume:

De ce se opune Guvernul României lanţului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, lovind astfel în producătorul român şi stimulând importurile de alimente?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor PNL, USR, SOS nu mai sunt intervenţii în acest moment.

Nici de la minorităţile naţionale.

Din partea deputaţilor neafiliaţi?

Domnul Dumitru Coarnă? Nu.