Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul deputat Moisin e prezent? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte apoi doamna deputat Moş.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Stadiul absorbţiei fondurilor europene 2021-2027 din politica de coeziune - analiză şi direcţii de consolidare".

Politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care România poate recupera decalajele de dezvoltare şi poate investi în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie. În acest context, transparenţa şi evaluarea corectă a absorbţiei fondurilor europene devin absolut necesare.

Datele oficiale, actualizate la data de 14 aprilie 2026, adică săptămâna trecută, prezentate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, arată faptul că România a făcut paşi foarte importanţi în această direcţie. La nivel naţional sunt înregistrate peste 8.300 de proiecte finanţate, dintre care 287 sunt proiecte de importanţă strategică.

Totodată, valoarea plăţilor validate în acest exerciţiu financiar a depăşit 40 de miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro. Aceste cifre demonstrează clar că există interes, capacitate de contractare şi o mobilizare reală în atragerea fondurilor europene.

Cu toate acestea, dincolo de aceste progrese, trebuie să privim cu realism situaţia actuală. Ritmul absorbţiei efective rămâne sub potenţialul României, iar diferenţa dintre proiectele contractate şi cele implementate în mod concret este încă semnificativă.

Mai mult, analiza teritorială evidenţiază unele dezechilibre.

Şi anume, Bucureştiul se situează pe primul loc, cu peste 37 de miliarde de lei atrase, urmat de judeţul Cluj, cu aproape 10 miliarde de lei, şi de judeţul Dolj, cu peste 9 miliarde de lei. Aceste rezultate arată că există zone în care administraţia funcţionează foarte eficient şi reuşeşte să valorifice oportunităţile europene.

Dar, în acelaşi timp, aceste date scot în evidenţă faptul că nu toate regiunile au reuşit să acceseze în mod egal aceste fonduri, unul dintre motive fiind insuficienta implicare a tuturor autorităţilor administraţiei publice de la nivel local şi judeţean.

România nu duce lipsă de proiecte şi nici de resurse. Provocarea reală este viteza de implementare şi capacitatea administrativă de a transforma aceste proiecte în rezultate concrete pentru cetăţeni.

Fiecare întârziere înseamnă dezvoltare amânată, investiţii blocate şi şanse pierdute pentru comunităţile noastre.

De aceea, este necesar să acţionăm în mod ferm pentru simplificarea procedurilor de accesare, reducerea birocraţiei, sprijinirea autorităţilor locale şi accelerarea proceselor de evaluare şi plată.

În încheiere, consider că România are toate premisele pentru a deveni un exemplu de bună practică în absorbţia fondurilor europene. Dar acest lucru depinde de capacitatea noastră de a transforma cifrele în rezultate concrete şi echitabile pentru toate regiunile ţării.

Vă mulţumesc.