Parliamentary debates

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Prin construcţia bugetului pe anul 2013, Guvernul USL demonstrează că este hotărât să-şi respecte promisiunile asumate în faţa cetăţenilor români, precum şi angajamentele asumate în faţa partenerilor internaţionali de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

Chiar dacă o parte din bani sunt alocaţi pentru acoperirea datoriilor din sănătate, a arieratelor către bugetul de stat lăsate moştenire de fosta guvernare, dar şi pentru acoperirea împrumutului extern, Guvernul a găsit resurse şi pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi relansarea economiei româneşti.

De asemenea, în buget este transpusă o nouă viziune privind administrarea eficientă a fondurilor publice, prin cheltuirea chibzuită a acestora, concomitent cu stoparea risipei şi a proiectelor fantasmagorice. Uniunea Social Liberală începe, uşor dar sigur, după perioada de recesiune din 2009-2011, să pună bazele relansării economice în România, prin investiţii publice şi printr-o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Trebuie însă să devenim cu toţii conştienţi că niciodată nu vom putea dezvolta România din fonduri publice, ca atare, principala provocare a Guvernului este îmbunătăţirea serioasă a absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Premisele sunt optimiste după deblocarea fondurilor POSDRU şi a altor proiecte de dezvoltarea regională pentru comunităţile locale. Suma de 39,8 miliarde de euro alocată de UE în bugetul UE 2014-2020, împreună cu creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor sunt resursele de creştere economică prin care România se poate redresa atât din punct de vedere economic, cât şi al nivelului de trai al populaţiei.

În acest context, fac un apel către Ministerul Fondurilor Europene şi către toate autorităţile şi instituţiile implicate în acest proces să înceapă imediat să tureze motoarele, astfel încât România să atingă ţinta de absorbţie de 50-80% a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile, până la sfârşitul anului 2015, şi să atragă cât mai mult, chiar tot din ceea ce ne pune la dispoziţie Uniunea Europeană până în 2020.

Din experienţa perioadei anterioare, semnalez faptul că există pericolul major al întârzierii birocratice în elaborarea metodologiei de absorbţie prin precizarea axelor de finanţare a autorităţilor responsabile, elaborarea ghidului solicitantului etc. Aceste etape trebuie parcurse, pe cât posibil, încă din anul 2013, pentru a nu risipi timp preţios în intervalul 2014-2020.

De asemenea, consider că întreaga clasă politică trebuie antrenată în această acţiune de interes naţional vital. Propun ca parlamentarii să se implice în colegiile pe care le reprezintă, conlucrând cu autorităţile administraţiei locale în identificarea aplicanţilor potenţiali. Întâlnirile periodice ale grupurilor parlamentare pe această temă ar putea fi foarte utile.

Românii trebuie sprijiniţi de către aleşii lor să-şi recapete încrederea în instituţiile implicate în derularea fondurilor europene, pentru a contribui la absorbţia acestora.