Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O rog pe doamna Cristina Nichita, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe scurt, să-şi sintetizeze declaraţia.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Sturzu, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Doamna Cristina Nichita:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Educaţia are prioritate! Arătaţi că vă pasă!"

Scopul declaraţiei mele politice de astăzi este aducerea în atenţia domniilor voastre a necesităţii cumpănirii exacte şi a unei juste măsuri în procesul de revizuire al Constituţiei, unul major, cu mari implicaţii politice, sociale şi administrative.

Încă din campania electorală, USL a pus un accent deosebit pe reforma constituţională. Ca atare, preocuparea multor colegi pentru acest proces trebuie salutată şi privită ca un gest de normalitate, de seriozitate, ca o obligaţie asumată faţă de electorat. Noua Constituţie va rezolva situaţiile de blocaj dintre Preşedinţie şi Legislativ, va reglementa statutul deputaţilor care-şi schimbă partidul în timpul mandatului, va redefini componenţa Consiliul Superior al Magistraturii şi va revizui atribuţiile Curţii Constituţionale.

Dar, poate, întâi de toate, noua Constituţie va crea cadrul necesar regionalizării, un proces fundamental pentru integrarea noastră definitivă în Uniunea Europeană.

Credincioasă menirii pe care cred că o am în politică, şi poate şi în viaţă, vreau să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că această revizuire a Constituţiei poate fi însă un prilej extraordinar de a rezolva şi două chestiuni care poate nu sunt la fel de spectaculoase precum cele enumerate mai sus, şi nu ating cu efectele lor atâţia cetăţeni, dar sunt extrem de importante pentru o categorie de oameni şi aşa greu încercaţi de soartă, copiii cu dizabilităţi.

În forma sa actuală, Constituţia României vorbeşte de "persoane cu handicap". Consider imperios necesară, împreună cu reprezentanţii societăţii civile raliaţi în coaliţia "O singură voce pentru dizabilitate", necesitatea introducerii sintagmei "persoane cu dizabilităţi".

Termenul de dizabilitate nu este sinonim cu cel de handicap. Dizabilitatea este o stare fizică, psihică sau mentală, care limitează activitatea unei persoane, în timp ce handicapul se referă la lipsa mijloacelor oferite unei persoane cu dizabilităţi de a funcţiona într-o societate în condiţii egale cu ceilalţi.

Cu alte cuvinte, handicapul poate interveni ca urmare a unei dizabilităţi, legătura dintre cei doi termeni fiind determinată de raportul cauză (dizabilitatea) - efect (handicapul). Ca urmare, considerăm că termenul ce trebuie utilizat este de dizabilitate, fiindcă se referă la condiţia care individualizează o categorie socială,şi nu cel de handicap, care indică efecte sau situaţii care derivă dintr-o anumită caracteristică.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Consider că momentul revizuirii Constituţiei ar trebui folosit şi pentru garantarea dreptului la educaţie. Constituţia noastră, la art.32, garantează dreptul la învăţătură, dar învăţătura este doar o parte a educaţiei, un proces mai complex şi mai îndelungat, menit să desăvârşească omul modern, cetăţeanul european.

Dreptul la educaţie, aşa cum este privit de reglementările Uniunii Europene şi de cele internaţionale, face parte din categoria drepturilor fundamentale ale omului, şi România trebuie să facă un pas hotărât spre a intra în categoria statelor care îmbrăţişează o asemenea viziune generoasă.

Un set de argumente suplimentare pentru folosirea termenului de "dizabilităţi" îl putem aduce din sfera instrumentelor juridice la care România este parte. Convenţia ONU foloseşte termenul de "dizabilităţi", iar România este parte a ei, din momentul în care aceasta a fost ratificată prin Legea nr. 221/2010. Aş putea menţiona şi alte asemenea documente, dar în loc să enumăr titluri seci de tratate şi convenţii internaţionale aş vrea să vă rog să vă mai gândiţi şi la conotaţia peiorativă pe care termenul de handicapat a căpătat-o în ultimii ani, una care îl duce în sfera insultei sau chiar a înjurăturii.

Acelora care se tem că o astfel de prevedere constituţională ar putea duce la efecte, inclusiv economice, greu de gestionat, le răspund că, din păcate, ţara noastră este una în care educaţia, în toate aspectele ei, devine din ce în ce mai scumpă şi mai selectivă. Nu vă ascund că această propunere are legătură şi cu prima parte a intervenţiei mele.

Există categorii întregi de persoane, şi vreau să mă refer aici în special la copiii cu dizabilităţi, pentru care garantarea dreptului doar la învăţătură e o vorbăîn vânt, de vreme ce principala lor problemă este integrarea în societate şi deprinderea unor comportamente care, pentru alţi copii ţin de reflex şi de normalitate.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să scurtaţi intervenţia.

Doamna Cristina Nichita:

Închei imediat, domnule preşedinte.

Este momentul să acceptăm că numai garantând accesul la educaţie eliminăm orice discriminare faţă de persoanele şi în special faţă de copiii cu dizabilităţi.

Stimaţi colegi,

Ştiu bine cât de importante şi complicate sunt discuţiile privind revizuirea Constituţiei. Tocmai de aceea vreau să vă propun două lucruri uşoare şi simple: haideţi să nu mai folosim termenul de handicap şi cel de dizabilitate şi haideţi să garantăm dreptul la educaţie.

De altfel, alineatul (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi eliminarea tuturor formelor de discriminare, care transpune prevederile Directivei 2000/43/CE a Consiliului European din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau de origine etnică, stipulează că principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării, sunt garantate în exercitarea dreptului la educaţie şi la pregătire profesională.

Vă mulţumesc.

Cristina Nichita, deputat PSD, Colegiul uninominal nr.9.

Şi, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, mai am o declaraţie politică, pe care o voi depune. Este vorba de "Ia românească, element autentic al brandului de ţară".

Vă mulţumesc, o zi bună!

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, doamna deputat.

O puteţi depune la secretariatul nostru.