Parliamentary debates

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Guvernare de stânga sau de dreapta?"

Elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNNR, şi accesarea fondurilor europene trebuie să ţină cont de specificul fiecărei zone şi de nevoile comunităţilor locale, inclusiv ale mediului privat.

Am constatat cu uimire că intervenţiile ministrului la Comisia Europeană, pe marginea elaborării PNRR, sunt total pe lângă necesităţile ţării. Nu se poate ca România să fie tratată ca un sistem unitar în ceea ce priveşte investiţiile din fonduri europene, odată ce aceasta are un teritoriu complex, cu necesităţi şi oportunităţi diferite.

De exemplu, ministrul propune alocări financiare pentru energie verde obţinută prin panouri fotovoltaice. Or, în România nu este eficientă peste tot instalarea panourilor fotovoltaice, acestea fiind destinate preponderent zonei sudice. Pentru zona vestică, din punctul meu de vedere, ar fi oportună energia geotermală, pentru zona nordică, realizarea investiţiilor în biogaz şi biocombustibil, unde ar trebui eliminate accizele, pentru ca acesta să fie eficient, iar pentru zona neutră, respectiv jumătate din teritoriul ţării, să fie prioritare investiţiile în sistemele de cogenerare sau piroliză.

Pentru o mai bună înţelegere, vin cu o situaţie din regiunea Rădăuţi, judeţul Suceava, unde funcţionează trei GAL-uri învecinate, dar fiecare cu specific diferit. Microregiunea GAL Ţinutul Bucovinei, cu 14 UAT-uri, are specific economic preponderent agricol, zona GAL Suceviţa - Putna are specific turistic, iar GAL Urban Rădăuţi are specific economic industrial. Dacă la un nivel atât de mic precum zona Rădăuţi, specificul este atât de diversificat, vă puteţi imagina câte particularităţi sunt la nivelul întregii ţări, iar o abordare unitară, naţională ar fi un lucru total greşit.

Este important să avem în vedere specificul fiecărei zone pentru accesarea eficientă a fondurilor europene. Nu putem realiza în zona nordică investiţii în panouri fotovoltaice, iar apoi să sperăm că acestea vor avea aceeaşi eficienţă ca cele din zona Ilfov. Aşa cum România este împărţită în opt regiuni distincte, este important ca şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie destinat fiecărei regiune în parte.

Pe lângă aspectele menţionate deja, este imperativ necesar să atrag atenţia asupra faptului ca PNRR pare a fi gândit întru totul pentru beneficiarii de ordin public. După apariţia primei variante, ipoteza s-a confirmat, iar PNRR pare mai degrabă destinat să acopere neajunsurile sistemului public de după revoluţie, decât necesităţile mediului privat, atât de grav afectat de pandemie.

Pentru un program care trebuia gândit pentru a crea o economie mai bine pregătită provocărilor erei verzi şi digitalizării, acesta finanţează de toate: drumuri şi infrastructură, foarte puţine elemente ce ţin de tranziţia verde, prioritară pentru Comisia Europeană, măsuri timide de digitalizare, reabilitări termice pentru instituţii publice etc., în vreme ce beneficiarii privaţi trebuie să se mulţumească cu credite.

Deci tot ceea ce face Guvernul pentru mediul privat este să îi crească nivelul de îndatorare printr-un program de 30 de miliarde de euro.

Şi totuşi, cine va avea cele mai mari câştiguri din povestea asta? Băncile, care par să primească indirect ajutor de stat, în detrimentul mediului privat!

În tot acest timp, ministrul economiei pare a fi mai preocupat de falsa "transparentizare" a instituţiei, decât de plata aplicanţilor la M2, care aşteaptă de aproape 6 luni ajutoarele urgente pentru capital de lucru, şi blocarea M3, prin care peste un miliard de euro plus TVA ar fi pompaţi urgent în economie - peste 50% din aceştia din contribuţia proprie a beneficiarilor.

Nu credeţi că ar fi timpul ca voi, Guvern liberal, să gândiţi pentru doctrina dumneavoastră şi să sprijiniţi sectorul privat?