Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Guvernul «sprijină» zootehnia cu tăierea subvenţiilor şi o lipsă de reacţie suspicioasă"

Agricultura românească a ajuns la un pas de colaps, nu din cauza intemperiilor, ci din lipsa aplicării de măsuri minimale de sprijin. Dincolo de aceste perspective sumbre, pe care le generează Guvernul prin nepăsare şi delăsare, există soluţiile oferite de politicile şi finanţările europene care ne stau la dispoziţie. Numai că dreapta noastră este prea concentrată pe războaiele din partidele şi dintre partidele care alcătuiesc arcul de guvernământ, ca să mai ia în seamă şi problemele presante ale investitorilor din agricultură şi domeniile conexe.

Cu două noi probleme majore s-au "căpătuit" crescătorii de animale din România. Prima vine de la o decizie a Guvernului Cîţu, în timp ce cea de-a doua rezultă dintr-o anchetă a Parlamentului European. Ambele însă au fost trecute sub tăcere de autorităţile de la Bucureşti. Iar când vine vorba despre acest domeniu extrem de important pentru România, atunci îi putem acuza pe guvernanţii noştri nu doar de habarnism, nepăsare şi rele intenţii, ci şi de laşitate.

Să decizi pe furiş şi să secretizezi pe cât poţi Hotărârea privind tăierea cu 58% a ajutorului de stat pentru sectorul creşterii animalelor, pentru anul în curs, este cu adevărat o lovitură capitală pentru zootehnie. Doar 41,2% din totalul sumelor destinate lucrărilor de ameliorare pentru susţinerea Registrelor Genealogice, inclusiv Controlul Oficial al Performanţelor vor fi decontate, restul banilor urmând să fie acoperiţi din contribuţiile fermierilor. Aceste ajutoare sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător sau atestat de producător, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creşterii animalelor. Deci, o nouă "surpriză" pe cât de neprielnică pentru crescătorii de animale, pe atât de neaşteptată.

Şi pentru că este clar pentru toată lumea că actuala coaliţie de guvernare nu are habar de consecinţele pe care le provoacă, trebuie să vă informez, stimaţi colegi care reprezentaţi dreapta în Parlament, că ţara noastră se situează pe primul loc în lume la exportul de ovine şi caprine, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro anual.

Aşadar, acest aspect chiar generează venituri substanţiale şi nu merită să fie plasat în subsidiar, pentru simplul motiv că pe dumneavoastră şi camarila dumneavoastră nu vă interesează direct! Într-adevăr, creşterea animalelor, prin natura sa, nu oferă prea multe perspective de sifonat facil bani publici sau europeni şi mai presupune şi depunerea unor eforturi, altele decât lejerele mişcări din pix, trasate doar cu dedicaţie în favoarea clientelei de partid. Comoditatea anacronică, manifestată de Cabinetul Cîţu, în privinţa zootehniei, se izbeşte de presiunile de la nivel european pentru interzicerea exportului de animale vii în actualele condiţii, dar tot fără să provoace vreo reacţie internă. În loc să încercăm să identificăm şi să promovăm variante proprii de lucru, astfel încât acest sector să poată să îşi continue activitatea, Bucureştiul se lasă în voia sorţii în speranţa că un act comercial, pe o piaţă liberă ca cea a Uniunii Europene, nu poate fi interzis. Dar presiunile sunt mari şi au doza lor de adevăr în ceea ce priveşte nevoile animalelor şi factorii lor de stres pe drumul de la fermă, la destinaţia finală, oricare ar fi ea.

De asemenea, trebuie avute în vedere veniturile rezultate din creşterea animalelor şi comercializarea lor pe pieţele din întreaga lume, precum şi conservarea locurilor de muncă aferente acestui vast domeniu de activitate. În plan secund, nu trebuie trecută nici păstrarea standardelor europene de calitate pentru produsele rezultate după parcurgerea tuturor etapelor de prelucrare, care asigură şi contribuie, concomitent, la siguranţa alimentară.

Dincolo de noile provocări din acest sector, pe care anumite curente politice de la nivelul Parlamentului European le conturează, şi în lipsa unei reacţii concrete a autorităţilor româneşti, cercetarea şi tehnologia trebuie să ofere o strategie viitoare, care să poată impulsiona comerţul cu produse cu valoare adăugată, gândită atât în interesul animalului, cât şi al fermierului şi planificată şi în baza intereselor statelor membre. Fără analize de impact riguroase şi fără un sprijin financiar adecvat, nu vom reuşi să fructificăm, în continuare, această ocupaţie milenară.

Implementarea unui model economic optim pentru transportul animalelor vii va garanta Europei păstrarea locului deja cucerit pe piaţa internaţională pe această ramură a comerţului, deci şi întâietatea României, dar va servi şi ca model de urmat pentru ţările terţe.