Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migraţia muncitorilor sezonieri"

Muncitorii de la sate şi din multe oraşe mici din România au făcut parte, până anul acesta, dintr-un mecanism masiv de migraţie sezonieră către Vestul Europei. În fiecare primăvară şi vară, câteva zeci de mii de români emigrau, la fel ca şi o parte dintre cetăţenii bulgari, maghiari sau polonezi, pentru a culege recolte, jucând astfel un rol-cheie în lanţul alimentar de pe continent, dar favorizându-l, în special, pe cel al ţărilor mult mai dezvoltate din Uniune.

Statisticile europene certifică faptul că Vestul are nevoie, an de an, de aproximativ un milion de muncitori sezonieri. Franţa angajează temporar 200.000 de oameni, până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 şi 80.000 de persoane. Concomitent, Italia speră să adune circa 250.000 de muncitori sezonieri, Marea Britanie primea în mod obişnuit între 70.000 şi 80.000 de angajaţi pentru sezon şi Germania alţi 300.000 de lucrători.

În 2022, numărul muncitorilor români care au ales să plece afară, departe de familii şi locurile natale, pentru lucrările agricole din Vestul continentului a început să se reducă notabil. Şi asta deşi pandemia a scăzut suficient de mult în intensitate, încât majoritatea statelor membre UE au decis să suspende definitiv restricţiile privind transmiterea COVID-19.

De asemenea, deşi angajatorii străini au început să ofere condiţiile de lucru şi cazare mai bune ca până acum pentru muncitorii sezonieri din agricultură, nici acest aspect nu a avut vreo contribuţie de impact privind opţiunea majorităţii românilor de a rămâne în ţară. Hotărârea lor de a nu mai părăsi România pentru servicii temporare are la bază efectele benefice, generate de Legea de majorare a salariului minim din agricultură, act normativ recent intrat în vigoare şi parte componentă a Programului "Sprijin pentru România".

Trebuie să vă mărturisesc că mă bucură, dar mă şi surprinde destul de mult viteza de decizie a oamenilor în această privinţă, probată de semnalele de succes pe care încep să le dea eforturile de a recruta local forţă de muncă pentru agricultura noastră internă.

De asemenea, migraţia circulară, care se referă la mişcările transfrontaliere temporare, ce au caracter repetitiv, formal sau neformal, de obicei, cu scopuri de muncă, şi care i-a implicat pe migranţii români, a scăzut şi ea în intensitate. Aceste auspicii pot determina, pe viitor, chiar decelerarea migraţiei permanente sau întoarcerea definitivă acasă a tot mai multor români, graţie eforturilor guvernamentale susţinute de reducere a decalajelor salariale nu doar pentru forţa de muncă angrenată în construcţii şi agricultură sau IT, ci şi pentru noi posibile domenii ocupaţionale.

Aşadar, românii, care până acum au ales să devină lucrători sezonieri în străinătate, nu vor mai fi nevoiţi să revină în ţară pentru multă vreme, maximum 10 luni în multe cazuri, ci au devenit beneficiarii unui flux continuu de activităţi în agricultura internă, muncă favorizată datorită seriei de programe de susţinere oferite investitorilor în agricultură pentru mai multe culturi de către actuala conducere PSD a MADR.

La majorarea salariului minim brut în domeniul agricol la 3.000 de lei se mai adaugă şi scutirea de CASS şi reducerea CAS pentru toate veniturile salariale din acest sector vital pentru viitorul nostru, al tuturor românilor. Cu alte cuvinte, deşi drepturile salariale nu le depăşesc încă pe cele oferite de ţările din Vest, graţie compensaţiilor auxiliare şi a continuităţii lucrului în agricultură şi pe perioada de iarnă, în ferme şi în solarii, oamenii se simt mai motivaţi să rămână să lucreze acasă. În plus, acest domeniu de activitate oferă, în acest fel, mai multă predictibilitate, stabilitate şi asigură o producţie mai sustenabilă.

Trebuie să mai subliniez şi faptul că această lege, care îşi produce deja efectele, a mai impus şi ca perioadele lucrate în sectorul agricol să constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj şi la indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, ambele acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mai mult, prin acest act normativ se vor acorda şi facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor, graţie unor contracte încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară. De altfel, această măsură a Guvernului aduce mai mulţi bani şi la bugetul de pensii din România.

În contextul migraţiei circulare, durata scurtă a contractelor de prestări servicii în agricultură, în special pentru desfăşurarea acestora în perioadele din afara sezonului cald, constituie un motiv de îngrijorare, pentru că afectează direct capacitatea migranţilor de a contribui la dezvoltarea ţărilor de origine. Altfel spus, şi această perspectivă destul de neproductivă până în prezent, atât pentru România, precum şi pentru vecinele sale, începe să se diminueze datorită suportului pe care MADR îl oferă expansiunii agriculturii.

În concluzie, sunt de salutat eforturile susţinute ale Guvernului pentru ca toate punctele cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" să fie aplicate echitabil, eficient şi la termenele stabilite, astfel încât românii să poată avea un an de reechilibrare financiară şi socială, depăşind cu bine crizele provocate de scumpiri, facturi, inflaţie şi războiul de la graniţa de Est.