Parliamentary debates

Doamna Camelia Gavrilă:

"Dimensiunea europeană a educaţiei, în perspectiva Agendei 2030"

Declaraţia politică de astăzi aduce în atenţia opiniei publice importanţa educaţiei în atingerea obiectivului dezvoltării durabile la nivelul Uniunii Europene.

Dezvoltarea durabilă reprezintă una dintre preocupările esenţiale ale Uniunii Europene. Recunoscând valenţele economice şi sociale ale conceptului, Uniunea vizează nu doar dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a statelor membre în etapa actuală, dar şi prezervarea dreptului la existenţă al generaţiilor viitoare.

Societatea prezentului nu este, nici pe departe, un loc perfect. Dincolo de aparenţele de calm, de destindere politică şi de progres neîntrerupt, lumea noastră ascunde suficiente dileme şi contraste pentru a îndemna la o reflecţie atentă asupra viitorului. Semnalele sunt date, periodic, fie de contracţii economice care au drept consecinţă explozia fenomenului şomajului, fie de degradarea mediului înconjurător datorată schimbărilor climatice sau excesului de surse poluante, fie de secătuirea multora dintre rezervele naturale, fără a ignora conflictele militare, deschise sau latente.

În încercarea sa de a atinge dezideratul unei dezvoltări durabile pentru toate statele membre, Uniunea Europeană pleacă de la o bază solidă, dată de nivelul general de dezvoltare economică - unul foarte ridicat, comparativ cu alte zone ale planetei, de o coeziune socială derivată din valori şi angajamente comune, dar şi de statele membre cu o mai veche sau mai nouă tradiţie democratică. Începând cu anul 2010, conceptul asigurării unei dezvoltări durabile pentru întreaga Uniune a fost inclus în Strategia Europa 2020. Centrată pe educaţie şi inovare, pe reducerea rapidă şi considerabilă a emisiilor de dioxid de carbon, pe rezistenţa la schimbările climatice şi pe diminuarea impactului acestora asupra mediului, pe crearea de noi locuri de muncă şi pe reducerea riscului sărăciei, această ţintă a fost asumată şi confirmată de Comisia europeană şi în actuala ei componenţă, dovedind preocupările constante pentru proiectele transversale de mare anvergură.

Adoptată în anul 2015, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a constituit o nouă etapă, un moment de cotitură pentru viitorul întregii noastre planete, dovedind faptul că, în sfârşit, întreaga comunitate internaţională a ajuns să conştientizeze pericolele care ameninţă lumea contemporană şi că nu mai este timp de analize şi contemplare pasivă, fiind vremea de a se trece, rapid şi eficient, la măsuri ferme în vederea conservării dreptului generaţiilor viitoare de a trăi într-o lume mai bună, mai sănătoasă, lipsită de ameninţările cu care ne confruntăm astăzi. Trebuie spus că Uniunea Europeană a avut o contribuţie definitorie în conturarea Agendei 2030, a celor 17 obiective care o definesc şi a celor 169 de ţinte care urmează să fie atinse.

Uniunea Europeană are, în prezent, şi dorinţa şi capacitatea de a aborda cu eficienţă toate obiectivele Agendei 2020, bazate, în principal, pe o economie cât mai puţin poluantă, pe un mediu curat şi pe un mod de viaţă sănătos. Aplicabil tuturor statelor componente, bazat pe principiul conform căruia nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă, modul de abordare al dezvoltării durabile propus de Uniunea Europeană se doreşte a se constitui, totodată, într-un exemplu de bună practică pentru toate celelalte zone ale lumii.

Între obiectivele pe care Agenda 2030 le propune în plus, o importanţă majoră este conferită de ODD 4 - "Asigurarea unui învăţământ de calitate, favorabil incluziunii şi echitabil şi promovarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi". Conştientă de faptul că o lume mai bună depinde, în mod definitoriu, de gradul de educaţie al locuitorilor săi, Uniunea face eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii sistemelor naţionale de educaţie, pentru diminuarea continuă a ratei abandonului şcolar, pentru asigurarea conexiunii corecte între educaţia formală, nonformală şi cea informală.

În orientarea modernă a secolului XXI, este indiscutabilă importanţa definitorie a tehnologiei informaţiei în atingerea obiectivelor propuse de Agenda 2030.

Într-o societate din ce în ce mai digitalizată, în care tehnologia informaţiei şi comunicării este tot mai prezentă, devine o obligaţie ca şcoala să se adapteze rapid acestei tendinţe, depăşind vechile programe şi metode de predare şi păşind spre era digitală. Plecând de la această realitate, este de subliniat faptul că, pentru a avea tineri bine pregătiţi în acest domeniu de vârf, şcoala are nevoie, pe lângă specialişti valoroşi, şi de dotări pe măsura standardelor presupuse de această tehnologie. Şcoala contemporană are marea responsabilitate de a răspunde unor necesităţi fundamentale, aşa cum sunt cele care ţin de dezvoltarea creativităţii, a competenţelor de lucru în echipă, a gândirii critice, dezvoltarea preocupărilor de explorare ştiinţifică - toate legate profund de gradul de stăpânire a tehnologiei digitale.

Educaţia fiind fundamentul oricărei realizări majore în societate, indiferent de domeniul căruia aceasta i se circumscrie, este mai mult decât evident că Agenda 2030 a fost fundamentată pe acest suport de o importanţă majoră. Într-o lume a interdependenţei, cu o serie de obiective majore de atins, începând cu necesara conservare a vieţii pe planetă şi continuând cu explorarea spaţiului cosmic, educaţia ocupă şi va continua să ocupe locul central între preocupările decidenţilor responsabili. Nu este deloc întâmplătoare importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă acestui domeniu, încurajând atât dezvoltarea şi modernizarea continuă a sistemelor educaţionale, cât şi interacţionarea tot mai strânsă a acestora cu domeniile cercetării şi inovării.

Este evident că dezvoltarea acestor sisteme presupune costuri pe măsură. De aceea, pe lângă încurajarea statelor membre de a acorda, anual, educaţiei procente cât mai consistente din bugetele naţionale, Uniunea Europeană alocă, prin intermediul programelor sale specifice de finanţare, sume importante pentru susţinerea şi pentru dezvoltarea acestui domeniu extrem de important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă cuprinse în cadrul Agendei 2030, în principal, pentru un viitor cert şi împlinit al societăţii noastre, în general.

În spiritul ideilor din Agenda 2030, subliniem priorităţile României pentru atingerea acestor obiective şi ţinte fundamentale în educaţie şi cercetare:

• elaborarea unor strategii naţionale cuprinzătoare privind obiectivele de dezvoltare durabilă - în luna noiembrie 2018 a fost adoptată Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, care susţine dezvoltarea României pe trei direcţii principale: economică, socială şi de mediu, dezvoltare orientată către cetăţean, centrată pe inovaţie, optimism, rezilienţă şi încrederea că statul serveşte nevoile fiecărui cetăţean, într-un mod echitabil, eficient şi într-un mediu curat, în mod echilibrat şi integrat;
• valorificarea întregului potenţial al educaţiei, formării şi culturii, factori care favorizează crearea de locuri de muncă, creşterea economică şi echitatea socială;
• îmbunătăţirea accesului egal la educaţie şi formare de înaltă calitate şi de tip incluziv, în toate etapele vieţii, de la educaţia pentru preşcolari până la învăţământul superior şi educaţia adulţilor;
• instituţiile de învăţământ de la toate nivelurile ar trebui să devină locuri în care competenţele în materie de durabilitate să nu fie doar predate, ci şi practicate în mod activ;
• reformarea şi modernizarea sistemelor de învăţământ prin construirea de şcoli ecologice şi campusuri ecologice;
• dezvoltarea de noi competenţe pentru economia digitală prin consolidarea competenţelor TIC şi a competenţelor digitale de bază, dar şi prin punerea accentului pe inteligenţa artificială;
• investirea în cercetare, inovare şi dezvoltare tehnologică prin alocarea a 3% din PIB, până în anul 2020, şi abordarea strategică în materie de investiţii, care să permită introducerea pe piaţă a soluţiilor inovatoare şi preluarea efectivă pe scară largă a inovării în scopul dezvoltării durabile;
• promovarea legăturilor mai strânse între cercetători şi mediul de afaceri;
• acordarea unei atenţii deosebite sistemelor agricole şi alimentare durabile şi inovatoare, tehnologiilor curate, sănătăţii umane şi animale, soluţiilor ecosistemice, precum şi produselor şi metodelor de producţie eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.

În cadrul reuniunii Forumului Politic la nivel înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF), organizat sub egida Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC), în perioada 9-19 iulie 2018, România a prezentat unul dintre Rapoartele Naţionale Voluntare referitoare la implementarea Agendei 2030 privind Dezvoltarea Durabilă, elaborat în cadrul Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, reprezentând principalul for de decizie, la acest nivel, privind dezvoltarea durabilă.

În concluzie, programul fiind conturat şi rezultatele prefigurându-se a fi interesante, utile, valoroase, este nevoie de consecvenţă, solidaritate, să intensificăm eforturile depuse în direcţia asigurării unei dezvoltări durabile şi armonioase a societăţii noastre planetare. Dincolo de istorie, valori culturale, civilizaţii solide construite, ce trebuie păstrate, conservate şi preluate ca modele de creaţie, de viaţă şi dezvoltare, în trecut, suntem datori generaţiilor următoare, care au dreptul să trăiască şi să creeze în "casa noastră comună", singurul loc din Univers pe care noi, oamenii, îl putem numi acasă.

Pentru a fi capabili, însă, să răspundem competent şi ferm acestei imense provocări, trebuie să acceptăm să fim deschişi continuu spre informaţie, cunoaştere, educaţie.