Parliamentary debates

Domnul Cătălin Cristache:

"Dacă asaltul asupra statului de drept nu este oprit, România este condamnată să rămână o ţară la periferia Europei"

În ultima perioadă, s-au înmulţit semnalele venite dinspre Bruxelles şi Strasbourg care fac apel la oprirea încercărilor de modificare a Legilor justiţiei, a Codurilor penale şi a unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului de natură să genereze amnistie şi graţiere mascate. Luni, 15 aprilie 2019, a avut loc o dezbatere comună între Parlamentul European şi Comisia Europeană pe acest subiect, fără ca Guvernul să facă minimul gest de a-şi trimite un reprezentant. Faptul că această şedinţă a avut loc cu doar câteva zile înainte ca Parlamentul să-şi înceteze activitatea, pentru că începe campania electorală pentru europarlamentare, dar şi pentru că s-au folosit cuvinte precum activarea Articolului 7 din Tratatul UE, trebuie să dea serios de gândit majorităţii PSD-ALDE.

Felul în care înţeleg Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, lideri ai unor formaţiuni politice care sunt pe punctul de a fi excluse din partidele europene la care sunt afiliate, să reacţioneze în faţa tuturor acestor acuzaţii, lasă extrem de mult de dorit şi fragilizează România. Chiar dacă ar fi adevărat că aceste dezbateri sunt motivate politic, refuzul dialogului şi neluarea în calcul a recomandărilor din raportul MCV echivalează cu a te împuşca singur în picior şi a sacrifica astfel viitorul României. În condiţiile în care se discută mult despre o Europă cu două viteze, puterea politică de la Bucureşti parcă vrea să se asigure că ţara noastră va rămâne la periferie.

Cu siguranţă, discuţia despre activarea Articolului 7 din Tratatul UE este prematură şi o astfel de decizie nu va fi luată de un Parlament European intrat în campanie electorală sau de Comisia Europeană care are deja bagajele făcute. Aceasta nu înseamnă însă că perspectivele sunt cu mult mai bune. Toată această hârjoană cu justiţia ne costă deja foarte mult. Şi vă ofer trei exemple.

1. Deşi îndeplineşte toate criteriile tehnice, România nu este şi nu va fi primită în spaţiul Schengen. În 2012 şi 2014, am fost foarte aproape de atingerea acestui deziderat, dar PSD, condus pe atunci de Victor Ponta, cu Dragnea pe post de preşedinte executiv al partidului, şi-a bătut joc de oportunitatea avută. În 2012, au purces la suspendarea abuzivă şi nejustificată a preşedintelui Traian Băsescu. În 2014, au venit cu nenorocirea numită "marţea neagră", când au arătat că doresc să pulverizeze statul de drept. Aşa se face că, în orice aeroport european, românii sunt în continuare ţinuţi la o coadă separată şi trecuţi prin filtre de securitate pe care polonezii sau ungurii nu le experimentează.
2. Sabia lui Damocles reprezentată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, MCV, va rămâne mereu atârnată asupra României. Este o copilărie să-ţi imaginezi că europenii, după toate semnele date de Guvernul PSD-ALDE că vrea să-şi subjuge justiţia, vor renunţa vreodată la această pârghie valoroasă de putere. Ceea ce au făcut Dragnea şi Tăriceanu în ultimii doi ani arată că procesul de consolidare a statului de drept nu este nici pe departe ireversibil. Ba din contră, există riscul ca, peste noapte, instituţiile statului să fie puse sub controlul unui singur om şi România să devină o ţară condusă de o manieră autoritaristă. S-a folosit mult termenul de democraţie iliberală, dar acesta nu reuşeşte să descrie realităţile unor comunităţi mai mici, aşa cum este judeţul Galaţi, în care decizia politică ţine loc de legi şi de Constituţie.
3. Poate cel mai dur efect al nesăbuinţei majorităţii PSD-ALDE ţine de compromiterea capacităţii României de a negocia eficient alocările de fonduri europene în perspectiva exerciţiului bugetar 2021-2027 al UE, aceasta în condiţiile în care este prima sarcină pe ordinea de zi atât a noului Parlament European, cât şi a viitoarei noi Comisii Europene. În condiţiile date, foarte probabil, România nu va mai reuşi să obţină nici măcar cât a avut în perioada 2014-2020. Ca să nu mai vorbim despre dezideratul egalizării subvenţiei la hectar între agricultorii români şi cei francezi, spre exemplu. Pe de o parte, nu poţi avea niciun fel de încredere în capacitatea de negociere a Vioricăi Dăncilă, care este doar o marionetă atârnând de sforile lui Dragnea, iar pe de altă parte, este foarte probabil ca europarlamentarii PSD şi ALDE să facă parte din grupul extremiştilor din Parlamentul European după viitoarele excluderi, mai ales dacă Preşedinţia Comisiei Europene este câştigată de popularul Manfred Weber.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Ştiu că foarte mulţi dintre dumneavoastră sunteţi oameni responsabili, care vă doriţi o Românie puternică şi demnă în Uniunea Europeană. Prin această declaraţie politică, fac un apel la dumneavoastră să puneţi piciorul în prag şi să împiedicaţi transformarea acestui scenariu negru în realitate. Românii au muncit mult, au făcut sacrificii importante, punându-şi speranţe mari în Uniunea Europeană. Nu-i transformaţi prin pasivitatea dumneavoastră în cetăţeni de mâna a doua ai Uniunii Europene!